Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu

Impunătorul imobil din strada Frumoasă de la nr. 37 a fost construit în anul 1912, după planurile arh. Victor G. Stephanescu, pentru omul politic și diplomatul Victor Ionescu, ambasador al României în Portugalia. Victor Ionescu a fost fratele lui Take Ionescu, avocat, jurnalist și politician.

După anul 1948, imobilul a fost cumpărat de dr. Dimitrie Ionescu, unul dintre cei mai reputați doctori bacteriologi ai României, cu mari descoperiri în domeniul vaccinului antirabic. Hazardul a făcut ca dr. Ionescu să salveze viața unui colonel rus mușcat de un câine turbat și, drept rasplată, să primească din partea lui o hârtie pe care scria: „De această casă nu se atinge nimeni”.

Astfel, palatul a scăpat de naționalizare. “Este o lucrare necunoscută din portofoliu arh. Victor G. Stephanescu, pe care doar părțile implicate o cunoșteau și pe care am aflat-o acum câțiva ani din actele de arhivă pe care le-am cercetat pentru organizarea unui tur ghidat pe strada Frumoasă”.

Mai jos, interviu cu istoricul de artă Oana Marinache.

Înălțimea camerelor este foarte mare: 4. 40 m la parter, 4 m la etajul 1 și 2.65 m la demisol. În palat s-a filmat piesa de teatru de televiziune “Gaițele”

Palatul de pe strada Frumoasă are demisol, parter, etaj și pod, iar suprafața aproximativă pe fiecare nivel este de 206.5 mp. Parterul și etajul au 6 camere, 3 băi, 2 bucătării, 2 terase, 2 balcoane și o oranjerie.

Subsolul are 4 camere, 1 baie, o bucătărie, spații de depozitare. Înălțimea camerelor este uriașă: 4. 40 m parter, 4 metri etajul 1 și 2. 65 demisolul. Palatul este scos la vânzare prin Regatta The Real Estate Company pentru suma de 3.200.000 de euro.

În aces palat cu interioare somptuoase s-a filmat piesa de teatru de televiziune “Gaițele”. Curtea este uriașă, o oază cu trandafiri, cireși și un smochin bătrân în mijlocul Bucureștiului .

Palatul din str. Frumoasă, opera lui Victor G. Stephanescu, arhitectul Regelui Carol I

Arh. Victor G. Stephanescu (1877-1950) este autorul a importante clădiri proiectate în București și în marile orașe ale României în prima jumătate a secolului al XX-lea. Apropiat de Regele Carol I, arh. Victor G. Ștefănescu a realizat clădirea Institutului Geologic (1908), terasa și decorația interioară a Cercului Militar, clădirea Poștei și Centralei Telefonice de pe blvd. Dacia (1923), restaurarea Geamiei Hunchiar din Constanța (1907), proiectul Moscheii Carol I din Constanța (1910-1913), Biserica Anglicană din București (1910-1914), Gara Cotroceni (1929) și extinderea Gării de Nord, (1928-1932).

Citește și: 

• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Arh. Victor G. Stephanescu, Diplomat al Școlii speciale de Arhitectură din Paris (1896-1901), absolvită cu Medalie de aur și Diplomă pentru primul loc

Arh. Victor G. Ștefănescu a fost fiul lui George Stephanescu (1843-1895), compozitor, dirijor, profesor și fondator al Operei Române. A fost Diplomat al Școlii speciale de Arhitectură din Paris (1896-1901), absolvită cu Medalie de aur și Diplomă pe primul loc. Întors în București, Arh. Victor G. Ștefănescu urmează o carieră didactică la Școala de Belle-Arte din București, unde a fost profesor de perspectivă (1904-1909), cât și una de arhitect-coregraf la Teatrul Național (1907-1916). În perioada 1908-1936 a fost inspector tehnic al C.F.R și a realizat extinderea Gării de Nord, (1928-1932), conform datelor descoperite în arhive de Oana Marinache, istoric de artă. Vezi întreaga biografie pe arhivadearhiectura.ro.

Citește și:

• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU

“Am descoperit o lucrare necunoscută din portofoliul arh. Victor G. Stephanescu, Palatul Victor Ionescu”

Oana Marinache, istoric de artă: Strada Frumoasă se află în apropierea Cimitirului evreiesc și a Barierei Mogoșoaiei și era slab construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Planul coordonat de maiorul Rudolf von Borroczyn indică loturi mari de teren, multe cultivate. Traseul în formă de L, din strada Sevastopol până în Calea Victoriei, era deja marcat. Situația se schimbă rapid în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, când apar case vagon și reședințe neoclasice cu etaj, semnate de arhitecți străini.

La 1911 aflăm numele proprietarului anterior, Alecu Ulescu, planul de situație indicând o casă mai veche și mai multe dependințe. La 1912 noul proprietar, Victor Ionescu, solicită autorizația pentru noua sa reședință, proiect semnat de arhitectul Victor Stephănescu. Este o lucrare necunoscută din portofoliul său, pe care doar părțile implicate o cunoșteau și pe care am aflat-o acum câțiva ani din actele de arhivă pe care le-am cercetat pentru organizarea turului ghidat de pe strada Frumoasă.

“Din ”Almanach du High-Life” din anul 1911 aflăm că Victor Ionescu, directorul ziarului ”Acțiunea” și soția sa, Veturia Eremie (1875-1968) locuiau tot pe strada Frumoasă dar la nr. 28”

Oana Marinache, istoric de artă: Fațadele Palatului Victor Ionescu prezintă elemente comune cu vila Dancovici de pe strada arh. Ion Mincu; suntem în epoca căutărilor, multe elemente decorative eclectice sunt reinterpretate sau regrupate iar unele linii sinuoase, frunze și flori asimetrice ne trimit cu gândul la Art Nouveau. Foarte interesant faptul că din ”Almanach du High-Life” din 1911, aflăm că Victor Ionescu, directorul ziarului ”Acțiunea” și soția sa, Veturia Eremie (1875-1968) locuiau tot pe strada Frumoasă dar la nr. 28. Despre ea se știe faptul că provenea dintr-o familie românească din Săcelele Brașovului și în 1893 s-a căsătorit pentru prima dată cu dr. Emil Pușcariu, profesor universitar, cu care a avut o fiică și de care s-a despărțit către 1900. De fapt ambii soți erau la a două căsnicie, Victor Ionescu era al doilea ei soț, iar după moartea sa, în 1919, Veturia se va recăsători cu comandorul Nicolae Ionescu Johnson și vor locui în Aleea Blanc/Strada Louis Blanc.

Palatul a fost reședința dr. Dimitrie Ionescu, unul dintre cei mai reputați doctori bacteriologi ai României, cu descoperiri remarcabile în domeniul turbării și virusului antirabic

Palatul politicianului Victor Ionescu a fost cumpărat în anul 1948 de medicul Dimitrie Ionescu și soția sa, Maria. Dr. Dimitrie Ionescu a fost unul dintre cei mai reputați doctori bacteriologi ai României, discipolul al dr. Victor Babeș și dr. Nanu Muscel. Cariera sa a culminat prin preluarea conducerii Institutului Antirabic Central “Dr. Victor Babeș” “Dr. Cantacuzino” al cărui director a fost între anii 1940-1952.

Între anii 1925-1926, medicul Dimitrie Ionescu a urmat cursul de teorie și practică pentru microbiologie al Institutului Pasteur din Paris. În anul 1934, Academia Română îl răsplătește cu Premiul Dr. Babeș pentru lucrarea “Turbarea la om și animale” fiindu-i recunoscută în acest fel munca asiduă de cercetător și descoperirile sale revoluționare în domeniul turbării și virusului antirabic.

“Dr. Dimitrie Ionescu a obținut un bilet de la Ambasada URSS pe care scria: “De această casă nu se atinge nimeni”

Eduard Uzunov, Regatta Imobiliare: După anul 1950, în urma publicării decretului pentru naționalizarea imobilelor, această proprietate nu a fost naționalizată în urma unei întâmplări care ține de hazard. Un colonel rus, membru al Ambasadei URSS la București, fusese mușcat de un câine turbat și viața i-a fost salvată de către doctorul Dimitrie Ionescu. În momentul în care familia Ionescu s-a trezit cu comuniștii la ușă, Dimitrie Ionescu a obținut un bilet de la Ambasada URSS pe care scria: “De această casă nu se atinge nimeni”. Medicul Ionescu a cumpărat acest Palat după ce casa sa din str. Sfinții Voievozi a fost distrusă în bombardamentele americane. Timp de patru ani, Dimitrie și Maria au locuit în casa celui mai bun prieten, dr. Nanu Muscel. S-au îndrăgostit pe loc de Palatul Victor Ionescu, în momentul în care au văzut scara monumentală din lemn masiv. Acest Palat este extraordinar și pentru că se află la 200 de metri de Calea Victoriei și are un teren cu o grădină superbă de 1150 de mp. Amprenta la sol a clădirii este de 270 de mp, deci rămân 650 de metri de curte și se poate și construi ceva acolo. Este un Palat, nu putem vorbi despre o casă. Încăperile sunt extrem de înalte, holul principal are o înălțime de 9 metri, când intri în acest Palat impresia este de wow, e incredibil. Ar fi potrivit pentru o instituție specială. Palatul este reprezentativ pentru vechiul București.

“Totul este conceput de arh. Victor Stephanescu cu o anumită teatralitate, cu o anumită funcție de reprezentare care depășește ce am mai întâlnit în alte reședințe de epocă”

Oana Marinache, istoric de artă: Doar actele din dosarul PMB ne-au spus că este o lucrare inedită și puțin cunoscută a arh. Victor G. Stephanescu. Este o reședință comparabilă cu orice palat din București. Este o locuință, în primul rând, somptuoasă. Un aspect foarte puțin cunoscut din cariera arh. Victor G. Stephanescu este că, pe filiera tatălui său, George Stephanescu, el a avut legături foarte apropiate cu lumea teatrului. A făcut scenografie de teatru și lucrul acesta este dovedit de arhiva de familie care păstrează desene cu costume de teatru, cu anumite elemente de butaforie și concepte scenografice realizate pentru Teatrul Național și pentru Operă. Asta este senzația când intri în casă și vezi scara monumentală și acele spații ample și foarte înalte. Este un dormitor și un salon de-o parte și de altă a spațiului de primire, totul este conceput cu o anumită teatralitate, cu o anumită funcție de reprezentare care depășește ce am mai întâlnit în alte reședințe de epocă. Cât despre grădină, în cazul acesta aproape că avem senzația că ajungem înspre str. Sevastopol. Suntem pe un lot adânc care pornește din str. Frumoasă și se duce până la următoarea arteră, str. Sevastopol, lucru foarte rar întâlnit astăzi. Dacă la început de secol XX era un lucru des întâlnit ca proprietățile să aibă mult teren, pentru ziua de azi este ceva cu totul deosebit să ai o grădină de mii de metri pătrați lângă o reședință impresionantă.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care