Un bucureștean fără corzi vocale a citit odiseea noastră pe eSănătateaMea și ne-a răspuns cu una mai grea: ROeID îi cere să vorbească tare și clar, iar el nu mai are voce deloc  

La articolul de marți despre cele zece minute cronometrate și cele treizeci de refuzuri de pe ROeID a venit un comentariu care mută discuția din registrul comic în altul. Dureros. Semnează Tarquinius. Ne spune că povestea noastră e incompletă și are dreptate.

„Cum să citesc cu voce tare?”

Cititorul scrie că a fost operat de cancer laringian și că i-au fost extirpate corzile vocale. Nu mai are voce deloc. Pasul trei din înrolarea ROeID cere ca, după un semnal sonor, să citești cu voce tare și clar un text afișat pe ecran, în zece secunde. În cazul meu, proverbul cu bunul gospodar. În cazul domnului, nimic.

Întrebarea lui e simplă: cum să citească? Neputând, aplicația îl scoate afară de fiecare dată. Iar fără cont ROeID nu intră nicăieri. Enumeră ANAF, ITM, direcțiile de finanțe publice — și rămâne, scrie bucureșteanul, „complet rupt de online”, cu drum la ghișeu pentru orice.

Vocea originală

Cititorul nu se oprește la ROeID. Adaugă, ca să arate că problema e mai mare decât o aplicație, un exemplu din altă parte: instituțiile bancare.

La call center nu rezolvă nimic, fiindcă verificarea se face prin vorbit, iar el nu are cu ce vorbi. Intermedierea unei rude nu se acceptă. A mers atunci la sucursală, unde funcționara i-a explicat că nu poate suna ea în locul lui: trebuie să se audă vocea lui. Originală.

Adică omul s-a deplasat fizic la ghișeu ca să i se spună, față în față, că nu poate fi ajutat pentru că nu se aude. Diferența e că băncile sunt firme private, cu proceduri proprii de verificare.

ROeID e altceva: e cheia de la serviciile publice ale unei țări întregi, construită din bani publici. Acolo necazul nu mai e de politică internă a unei companii. E de lege.

A scris. Nu i-a răspuns nimeni

Spune că a trimis totul pe e-mail celor de la ROeID. Nu a primit, susține el, nici măcar un răspuns la mesaj. Omul ar vrea să știe dacă există o cale de înrolare pentru persoanele fără voce sau cu deficiențe de vorbire. Și unde e publicată declarația de accesibilitate a aplicației. Cu siguranță cazul bucureșteanului nu este unic.

Nu e o toană, e o obligație

Diferența dintre povestea mea și a domnului fără voce e diferența dintre incomod și exclus. Eu am pierdut o dimineață și o dispută de familie. El nu poate deschide ușa instituțiilor.

Accesibilitatea nu e o favoare, e o obligație legală. OUG 112/2018, aprobată prin Legea 90/2019, transpune o directivă europeană din 2016 și cere organismelor din sectorul public ca site-urile și aplicațiile lor mobile să fie accesibile persoanelor cu dizabilități.

Normele de aplicare, din decembrie 2022, mai cer un lucru: fiecare instituție trebuie să publice o declarație de accesibilitate, în care spune singură ce nu funcționează și unde poate reclama utilizatorul.

Autoritatea care supraveghează respectarea acestor reguli este Autoritatea pentru Digitalizarea României. Adică exact instituția care a dezvoltat ROeID – aplicația e livrabilul unui proiect implementat de ADR, scrie chiar pe site-ul ROeID, iar în App Store editorul e tot ADR. Ceea ce înseamnă că, în cazul de față, autoritatea de control și autorul aplicației controlate sunt aceeași instituție.

ROeID nu e un experiment de săptămâna trecută. Aplicația a fost lansată în mai 2023, iar proiectul din care a ieșit – peste 20 de milioane de euro, în cea mai mare parte fonduri europene – s-a încheiat în august 2023. Are, așadar, trei ani în care nimeni nu s-a întrebat ce face un om care nu poate vorbi.

Sursa foto simbol: dreamstime.com