Fostă clădire Romtelecom, peste drum de Spitalul Floreasca, renovată de Umbrărescu. Cum arată acum

Clădirea, în suprafață desfășurată de peste 8.000 de metri pătrați, a fost cumpărată de „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu, în luna aprilie a acestui an, pentru 4,5 milioane de euro. Clădirea care a aparținut Romtelecom a fost scoasă la licitaţie şi vândută la prețul de pornire, întrucât Umbrărescu a fost singurul participant, potrivit Mediafax.

După preluare, clădirea a intrat în renovare și va fi utilizată, cel mai probabil, ca sediu central al Băncii Române de Credit și Investiții (BRCI), al cărei acționar majoritar este omul de afaceri din Bacău, care are un aport la capitalul social de 98,19%.

BRCI, înființată pe scheletul ATE Bank, a fost înregistrată şi în registrul instituțiilor de credit de la BNR.

La începutul anului, Romtelecom a desemnat firma de con­sul­tan­ţă şi audit KPMG să îi evalueze por­to­fo­liul imobiliar din întreaga ţară, for­mat din te­re­nuri, clădiri şi spaţii comer­ciale cu o supra­faţă de aproape 2 milioane metri pătraţi.

Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, datorită contractelor încheiate cu statul, este patronul firmelor de construcţii Spedition UMB si Tehnostrade, implicate în principal în construcţia de drumuri şi autostrăzi. Omul de afaceri băcăuan ocupă locul 11 în Top 300 Capital, cu o avere de 390-400 de milioane de euro, potrivit desteptarea.ro.

Bancă, în locul unui spital de urgenţă

În clădirea Romtelecom de pe Şos. Ştefan cel Mare nr. 3 urma să se contruiască iniţial un spital MedLife. Compania a anunţat încă din 2011 că intenţionează să deschidă un spital în zona Florească vizavi de Spitalul Floreasca de stat şi de Euroclinic (al Regina Maria), zonă considerată punctul „zero” al serviciilor spitaliceşti.

Anunţul că lângă Spitalul Floreasca se deschide un altul privat, cu secţie de urgenţă, a stârnit însă dispute aprinse. Afişul postat pe clădirea din imediata apropiere a Spitalului de Urgenţă Floreasca, care anunţa deschiderea unui spital privat cu secţie de primiri urgenţe, a pus pe jar medici şi oficiali de la Ministerul Sănătăţii (MS). Conducerea Spitalului Floreasca a trimis plângeri către minister, în care a reclamat că cei care intenţionează să deschidă acolo spitalul, respectiv MedLife, dezinformează opinia publică, iar demersul e extrem de periculos pentru siguranţa bucureştenilor. „Am arătat că reclama afişată contravine unor normative pentru că dezinformează opinia publică prin omisiune. Furnizorii privaţi de asistenţă medicală de urgenţă trebuie să explice foarte clar limitele în acordarea asistenţei medicale atunci când îşi fac reclamă. E evident că acest demers e extraordinar de periculos, iar cei care l-au gândit au făcut-o într-o manieră diabolică. Nu poţi să faci două unităţi de primiri urgenţe una lângă alta, la distanţă de cinci metri”, a declarat, pentru evz.ro, medicul Bogdan Opriţa, care ocupa la acea vreme şi funcţia de purtător de cuvânt al Spitalului Floreasca.

Temerea lui era că noua unitate va duce la „decapitarea Spitalului Floreasca, iar urgenţa s-ar deschide către furnizori privaţi. Conform legii, urgenţa e atributul şi responsabilitatea statului care s-a îngrijit de standardizarea serviciilor, reabilitare şi dotare cu maşini noi. Consecinţa construirii unui astfel de spital va fi afectarea activităţii SMURD”, a mai spus Opriţa.

Proiectul a fost contestat şi de Raed Arafat, care a afirmat că nu va aproba niciodată deschiderea unei astfel de unităţi, care distruge conceptul de medicină de urgenţă. „Chiar dacă vor face parcări, rămâne problema traficului. Urgenţa nu va merge în subteran. În doar 200-300 de metri vor fi trei spitale mari (Euroclinic, Floreasca şi MedLife). Strada nu poate suporta această aglomeraţie, mai ales în cazul nefericit al unui accident colectiv. Există riscul ca drumul să fie blocat şi pacienţii să nu poată primi asistenţă”, a spus Arafat, care a mai precizat că existenţa a două spitale cu unităţi de primiri urgenţe, una lânga alta, va crea o confuzie majoră şi disfuncţionalităţi în sistem.

Şi Primăria Capitalei a refuzat atunci să aprobe transformarea în spital a clădirii de pe Ştefan cel Mare, nr. 3. „Ni s-a solicitat un aviz de circulaţie pentru schimbare destinaţie în spital şi ambulatoriu, la care s-a răspuns negativ în şedinţa Comisiei Tehnice de Circulaţie”, a anunţat Biroul de presă al Primăriei Capitalei.

În ciuda controverselor apărute în jurul acestui proiect, MedLife a primit în 2012 aprobarea pentru construirea spitalului de pe Şos. Ştefan cel Mare nr. 3. „Miercurea trecută (n.r. – 19 septembrie 2012) am primit aprobarea pentru spitalul de urgenţă pe care îl vom deschide lângă Floreasca. Va avea 15 unităţi de urgenţă şi îl deschidem din primăvară”, a spus Mihail Marcu, preşedintele MedLife, citat de zf.ro.

Însă, operatorul de servicii medicale private a renunţat ulterior la acest plan în prima jumătate a anului trecut. „Spitalul Floreasca probabil că nu va fi finalizat din cauza modului de contractare (cu Casa de Asigurări de Sănătate – n.red.), deşi avem autorizaţia de construire”, a spus Marcu, pentru zf.ro.

Spaţiul de 6.570 mp din zona Floreasca, promovat anterior de MedLife pentru deschiderea spitalului, a apărut ulterior, pe site-ul imobiliar al Romtelecom, ca fiind de închiriat.

„Clădirea de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, nr. 3-5, este din nou disponibilă spre închiriere de la 1 aprilie 2013, când fostul chiriaş a eliberat spaţiul. Romtelecom închiriază acest spaţiu oricărei firme, indiferent de activitatea prestartă, în măsura în care spaţiul corespunde necesităţilor respectivei companii”, au spus atunci reprezentanţii Romtelecom.

Palatul Telefoanelor, monument istoric din anii 1920, scos la vânzare

TELEKOM Romania Communications SA a anunţat în toamna acestui an că scoate la vanzare 3 proprietati din centrul Bucurestiului, printre care si Palatul Telefoanelor, cladire emblema a Capitalei, monument istoric asociat brandului Romtelecom. Pretul de pornire pentru cele 3 imobile este de 21,6 milioane de euro.

Pachetul de proprietati format din Palatul Telefoanelor, cladirea Tandem si terenul din Matei Millo a fost scos la vanzare ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietati imobiliare.

Valoarea de piata a pachetului este la nivelul altor proprietati similare ca dimensiune si relevanta si a fost stabilita de evaluatori independenti.

Tranzactia va fi derulata prin intermediul unei licitatii, iar castigatorul va fi entitatea cu cea mai avantajoasa oferta atat in ceea ce priveste pretul, cat si alte conditii relevante in context.

Palatul Telefoanelor este construit in stilul art deco si are un teren de 1.893 mp si o suprafata totala construita la sol de 1.702 mp. 

Descrierea din anunt: „Imobil denumit „Palatul Telefoanelor” situat in Calea Victoriei, nr. 35, Sector 1, Bucuresti, compus din teren intravilan in suprafata de 1,839 mp precum si din constructii (cladire administrativa cu un regim de inaltime de 2S+P+M1+11+T1). Suprafata utila este de 12,043.20 mp iar cea construita la sol este de 1,702 mp”.

Palatul Telefoanelor este o clădire reprezentativă a Bucureștiului, aflată în centrul capitalei, pe Calea Victoriei, a fost sediul Romtelecom.

Palatul, înalt de 52,5 m, a fost construit între anii 1929 – 1934 într-un stil specific zgârie-norilor americani, având caracteristici reprezentative ale stilului Art Deco. Până în anii ’70 a fost cea mai înaltă clădire din București.

Construcția a înregistrat și o premieră, ea fiind prima clădire înaltă cu schelet metalic din România. Edmond van Saanen Algi, unul din cei trei arhitecți semnatari, era de origine olandeză, stabilit în România, și este autorul mai multor clădiri reprezentative din București (cum ar fi Academia de Studii Economice).

Întrucât de-a lungul timpului clădirea a fost afectată de multe evenimente, ca de exemplu bombardamentul aliaților din 1944, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990, în anul 1995 s-a început o amplă consolidare a structurii sale, după proiectul specialistului in structuri, prof. ing. Alexandru Cișmigiu, realizată de firma de proiectare „Proiect București” și care a durat 10 ani.