ESENTIAL

Ultimii doi martori din dosarul Colectiv, audiați miercuri de Curtea de Apel București. Instanța dezbate și schimbările de încadrare a faptelor funcționarilor publici

Curtea de Apel București a reluat, miercuri discutarea încadrărilor juridice ale faptelor pentru care au fost deja condamnați funcționarii judecați în dosarul tragediei de la clubul Colectiv. Tot azi judecătorii au stabilit și audierea ultimilor doi martori din acest caz. La termenul anterior au dat declarații noi în fața judecătorului de divergență unii dintre cei judecați.

Noi tensiuni în dosarul tragediei de la Colectiv, după ce cei doi magistrați care formau legal completul de apel în acest dosar nu au fost de acord cu unele aspecte de țin de încadrarea faptelor funcționarilor publici din dosar. Mai exact, sunt vizați fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și subordonații acestuia precum și a pompierilor. Astfel, a fost necesară introducerea unui al treilea magistrat care să formeze majoritatea la momentul soluționării acestui dosar.

În momentul în care s-a stabilit necesitatea formării unui complet de divergență, cei doi magistrați inițial desemnați au stabilit din oficiu și separarea funcționarilor publici în cadrul unui dosar separat, respectiv au disjuns dosarul față de aceștia, lucru care a stârnit ample controverse. Ulterior, acesta a fost și disjuns, dar s-a reunit recent.

Curtea de Apel București a transmis că pune în discuție reconexarea la dosarul patronilor Colectiv, a dosarului disjuns și a lăsat pentru altă dată ziua în care urmau să fie judecați separat Cristian Popescu Piedone și funcționarii statului.

Atacul judecătorilor la procurorul DNA

Concret, magistratul DNA care a fost repartizat în cauza tragediei de la Colectiv și care s-a opus vehement separării fostului edil și a funcționarilor de restul inculpaților, rămâne în DNA și totodată în dosarul de la instanță. Șeful DNA Crin Bologa a respins o solicitare a Secției pentru Judecători din CSM prin care erau analizate atitudinea fermă a magistratului DNA în sala de ședință și totodată argumentele acestuia, și prin care se cerea revocarea acestuia de către șeful ierarhic superior.

Tentative de separare a inculpaților din dosarul Colectiv

Curtea de Apel București a decis,în luna iunie, în complet de divergență, respectiv de trei judecători, conexarea dosarului care îi privea pe funcționarii din dosarul Colectiv și care fusese amânat pentru dezbateri în 22 septembrie la cel al patronilor Colectiv și Golden Ideas Firework. La termenul respectiv al procesului au fost prezenți în sală avocații tuturor părților iar completul care a luat în discuție cererea din oficiu de conexare a fost cel de divergență, al treilea magistrat component fiind judecătoarea Carmen Veronica Găină.

Procurorii DNA și PTB, avocații părților vătămate și civile, și a patronilor au fost de acord în masă cu cererea din oficiu a Curții, în vreme ce avocații funcționarilor s-au opus. Avocatul fostului edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a arătat în fața instanței că lasă la aprecierea acesteia necesitatea reunirii celor două dosare.

„Având in vedere situația de față se impune reunirea cauzelor. Hotărârea trebuie soluționată de același complet si in integralitatea ei. Dosarul trebuie sa fie unitar pentru justa sa soluționare”, a explicat magistratul DNA.

Ce pedepse s-au dat până acum în dosarul Colectiv

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Ani de închisoare și pentru angajați din Primărie

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori iar cazul a ajuns la Curtea de Apel București.

Ce arată motivarea deciziei de condamnare

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

„Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.).

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv „denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button