10 ani plus aproape două luni de prelungiri a stat la Cotroceni Klaus Iohannis, primul președinte care a păstrat funcția peste mandat, primul care o părăsește prin demisie.
Și, deloc în ultimul rând, primul președinte care, la final, se bucură de cam tot atâta încredre câtă avem într-un operator call center care sună random și ne propune o afacere care ne va îmbogăți peste noapte.
Azi e deznodământul unuia dintre cele mai discutabile episoade politice: anularea, de către CCR, a alegerilor prezidențiale de anul anul trecut, chiar în timp ce turul doi se desfățura, și prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis până când un alt președinte va fi ales.
Lui Iohannis i s-a cerut demisia constant în ultimele luni, dar până acum două zile, a respins ideea categoric. Ce s-a întâmplat luni, pe 10 februarie 2025? S-a întâmplat că, în Parlament, a început oficial procedura de suspendare, iar șansele să fie votată chiar existau.
Într-un asemenea scenariu, suspendarea lui Iohannis ar fi fost urmată de un referendum pentru demitere care, la rândul său, avea șanse uriașe să adune un număr copleșitor de „DA, suntem de acord cu demiterea președintelui”.
În acest context și-a anunțat Iohannis, luni pe la ora două, demisia din funcție. Ideea principală? Lumea e rea, viața e nedreaptă, se sacrifică:
În Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni aș fi plecat din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată, n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României s-ar fi votat suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. (…) Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!
Așa se face că azi e ultima zi cu Iohannis la Cotroceni, prima cu Ilie Bolojan președinte interimar.
După i se termină mandatul (prin demisie) și pleacă de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis intră sub incidența legii 406/2002 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului.
Aceste privilegii depind de modul în care se termină mandatul. Dacă ar fi fost demis prin referendum, articolul 1, alineatul 3 al legii spune clar:
Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum.
Dar, cum referendumul a fost evitat, dl. Iohannis, zis Dulap, Ficus și Turistul păstrează liniștit următoarele beneficii:
Cum zicea chiar dl. Iohannis când ne anunța că pleacă, Dumnezeu să binecuvânteze România! 🙂