Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București

S-au păstrat atât de puține case de târgoveți din vremea Bucureștiului fanariot, încât poți să le numeri pe trei degete. Cele mai multe au fost puse la pământ de vechii bucureșteni atunci când au început să-și zidească reședințe după model occidental, ca la Paris, lepădându-se de influența Stambulului. 

În Micul Paris, arhitectura caselor de târgoveț de inspirație țărănească, cu tindă, stâlpi de lemn și foișor, devenea anacronică. Apoi a venit comunismul și ce-a mai rămas vechi și foarte vechi din patrimoniul de arhitectură al Bucurescilor a fost demolat și înlocuit cu blocuri betonate pentru omul nou.

“La Metoc” din mahalaua Popa Rusu, exemplu modest, dar prețios de arhitectură civilă de început de secol al XIX-lea. S-a păstrat chiar și grajdul

Casa de târgoveț de pe strada Popa Rusu 21, colț cu Bocșa, a fost ridicată pe la începutul veacului al XIX-lea, cam în același timp cu biserica învecinată, Popa Rusu, din mahalaua cu același nume. Vara nici n-o poți zări din stradă, atât este de înecată în vegetație.

Ultima grădină cu lene orientală din București, grădina măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea

Casa cu pridvor și un singur cat este cuprinsă de o grădină cu copaci bătrâni, vișini și smochini, soc, iasomie și crini parfumați, un paradis în mijlocul zgomotosului București. O grădină secretă păzită de un măcelandru.

În acest loc de tihnă ferit, un întreprinzător a deschis “La Metoc”, ceainărie unde alcoolul este interzis, fiind oferite doar zaharicale și prăjituri, ceai și limonadă, șerbet, ciocolată de casă, negresă cu nuci sau tartă cu smochine din grădină.

Casa cu influențe balcanice este metohul Mănăstirii Pasărea, locul unde “rămâneau peste noapte cuvioasele monahii venite cu trebi la târg”

Cuvântul “metoh”, cu variația “mecet”, reprezintă o dependință a unei mari mănăstiri, pusă sub protecția acesteia sau proprietatea ei imobiliară. Clădirea din Cartierul Armenesc s-a aflat sub jurisdicția Bisericii Popa Rusu și “a fost închinată Mănăstirii Pasărea, ca să-i fie drept metoh, unde să mâie peste noapte cuvioasele monahii venite cu trebi la târg”. (Tudor Dinu, “Bucureștiul Fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”, Volumul I, Editura Humanitas, ediția 2024).

Din Bucureștiul fanariot ne-au mai rămas doar trei case de târgoveț. “Ele s-au încăpățânat totuși să supraviețuiască pe ulițele prăfoase ale unor mahalale uitate de lume”

Tudor Dinu este profesor de limbă, literatură și civilizația greacă la Universitatea din București și a numărat doar trei case de târgoveț supraviețuitoare, în volumul “Bucureștiul Fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”. Dacă vreți să le căutați în această primăvară, iată-le: o modestă locuință de pe str. Orzari din fosta mahala Delea Veche, Ceainăria La Metoc și Casa de târgoveț de pe str. Șerban Vodă 33, “singura mostră de arhitectură civilă de secol al XVIII-lea ce a supraviețuit până azi în București”.

Despre ultima casă de târgoveț din Calea Șerban Vodă, reședință cu patru odăi, pridvor cu foișor și beci, un caravanserai în miniatură cu elemente de arhitectură țărănească, ce preced stilul neoromânesc al arh. Ion Mincu, am scris aici: Cea mai veche și mai frumoasă Casă de Târgoveț din vremea Bucureștiului fanariot rezistă și astăzi. Cine-a construit-o atât de bine? Cum?

Biserica Popa Rusu, ctitoria lui Manolache, vătaful “harabagiilor” (căruțașilor) din Bucuresci

Istoria clădirii La Metoc este strâns legată de Biserica Popa Rusu, lăcaș așezat între străzile Armenească, Spătarului și Latină. Numele i-a fost dat după un preot, “popă rus”, care a slujit aici, denumire preluată și de mahalaua dimprejurul ei. Acest “popă rus” a rămas în București după unul din războaiele ruso-turce, a înființat un cor și l-a dirijat la Biserica Sf. Anton de la Curtea Veche, pe la 1700.

În anul 1813, martie 17, a fost zidită din cărămidă actuala biserica, ctitoria lui Manolache, vătaful harabagiilor, și soția sa, Ilinca, zugrăviți în pronaos pe peretele de sud, ținând în mână biserica.

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Mai spațioasă, dar mai greoaie e casa de târgoveț de pe strada Popa Rusu 21. A fost înălțată cam în același timp cu biserica învecinată, Popa Rusu (1813), “cu toată osârdia și toată cheltuiala dumnealui Manolache vătaf de arabagii” sau, altfel spus, întâistătătorul breslei căruțașilor. Chipul ctitorului și cel al consoartei sale, coana Ilinca, zugrăvite de Grigore Petrinescu într-un pitoresc stil popular de la sfârșitul epocii fanariote, se păstraseră, cu unele retușuri, până în anii ’90 ai secolului trecut, când gospodarul părinte paroh a găsit fonduri pentru repictarea bisericii.

Sarcina i-a revenit zugravului Marian Rondelli, care a adăugat portretele inițiale ale ctitorilor atât icoana Preafericirii Sale Teoctist, pe atunci Patriarhul României, cât și chipurile altor smerite fețe bisericești. Starostelui cărăușilor i-a conferit un aer mucalit, cu mustață pe oală și smocul de păr de sub bărbie – negre ca pana corbului, aidoma potcapului rotund.

Mai puțin reușite sunt însă veșmintele zugrăvite în tonuri țipătoare de vernil și fucsia. Totuși nici acest nou tablou votiv n-a avut parte de prea mult noroc, întrucât binecuvântatele nevoi ale parohiei au determinat acoperirea lui cu un dulap din placaj ieftin de pal, deasupra căruia abia se zăresc, astăzi, capetele ctitorilor.

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: La scurt timp după zidire, Manolache pare a fi scos casa de sub jurisdicția Bisericii Popa Rusu și a o fi închinat Mănăstirii Pasărea, ca să-i fie drept metoh, unde să mâie peste noapte cuvioasele monahii venite cu trebi la târg. Această întrebuințare s-a perpetuat până târziu, în secolul trecut, cu toate că locuința nu mai îndeplinea de mult standardele moderne de confort mănăstiresc. Așa se face că, la un moment dat, ea a trecut în proprietatea (sau administrarea) unui întreprinzător privat, care a deschis în ea o ceainărie cu fierturi de ierburi și cofeturi ca odinioară, la Stambul. De bună seamă, fără alcoolul oprit cu desăvârșire de cartea sfântă a Coranului.

“Aspectul modest al casei și reparațiile recente, prea puțin inspirate, nu sunt însă de natură să evoce strălucitoarea cetate de pe malul Bosforului, ci doar o ponosită mahala valahă”

Locuința de pe strada Popa Rusu are un singur nivel și este organizată în jurul unei săli centrale prelungi, de o parte și de alta cu câte două încăperi. Prispa, ce se întinde de-a lungul întregii fațade, e susținută de opt stâlpi subțiri din lemn de stejar, terminați cu capiteluri simple și uniți printr-o miniarhitravă.

“Remarcabile sunt eleganța și armonioasa linie trasată de arcadele ce unesc stâlpii, ca și delicată dantelărie din lemn a streșinii, acum în mare parte ascunsă de acoperișul metalic”

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Farmecul ansamblului e însă considerabil viciat de geamurile cu grilaj rectangular vopsit în roșu, cu care proprietarul a închis prispa, ori de tablă ordinară din care este confecționată partea de jos a porții. Totuși, dincolo de scăderile lor estetice regretabile, intervențiile în cauză au meritul de a asigura supraviețuirea acestui prețios exemplar de casă de târgoveț. (Tudor Dinu, “Bucureștiul Fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”, Volumul I, Editura Humanitas, ediția 2024, pagina 87-88).

Termenul de “târgoveț” desemna pe locuitorul Târgului București, păstrător de arhitectură civilă din secolului al XVIII-lea și al XXI-lea, inspirată direct din tradiția satelor de câmpie și de deal din Țara Românească, cu influențe balcanice.

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Casa de târgoveț este un termen convențional destul de vag, desemnând locuințele categoriilor sociale cu stare materială mijlocie (mici boieri, slujbași ai domniei, negustori, meșteșugari înstăriți, etc.) Durate din cărămidă, tencuite și zugrăvite atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară și acoperite cu șindrilă, acestea constituiau opera unor meșteri locali, direct inspirați de arhitectura populară tradițională.

“Cele mai simple dintre casele de târgoveț bucureștene nu constituiau altceva decât transpunerea în mediul urban a tipului de locuință de familie din Câmpia Munteană, cu “tindă și două camere de locuit”

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Aceste case aveau rareori etaj-un lux pe care și-l permiteau doar marii boieri-, dar unicul cat locuibil era, în multe cazuri, supraînălțat peste un beci destinat păstrării alimentelor și băuturilor, dar și a unor bunuri din gospodărie. Un element caracteristic, tot de origine rurală, al caselor de târgoveț îl constituia galeria deschisă din fața casei, așa-numita prispă. Această se întindea, de obicei, de-a lungul fațadei, dar putea împrejmui și laturile construcției.

“Casa era susținută de stâlpi de lemn împodobiți uneori rudimentar, ca la țară, cu simple crestături de brișcă, iar alteori decorați exuberant, cu capiteluri pseudocorintice, imitând coloanele de piatră de la reședințele domnești”

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Măiestria constructorilor se vădea, în egală măsură, în complexitatea și eleganța arcadelor care uneau stâlpii prispei și în ingeniozitatea ornamentelor realizate în tencuială sau chiar în stuc. În unele cazuri, prispa se prelungea în curte cu un foișor, ridicat îndeobște deasupra gârliciului pivniței. Este vorba tot despre un ornament de origine rustică, atestat în multe zone din Muntenia și Oltenia, cu un rol deopotrivă decorativ și funcțional, odată ce le îngăduia târgoveților să trândăvească în voie în aer liber. (Tudor Dinu, “Bucureștiul Fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”, Volumul I, Editura Humanitas, ediția 2024, pagina 87-88).

Tocmai legătura directă cu arhitectura tradițională a fost fatală caselor de acest fel în vremea în care târgul de la “Porțile Orientului” se străduia să ajungă Micul Paris”. Devenite pe de-a-ntregul anacronice, ele au fost privite ca povara ce împiedica mult râvnita occidentalizare a Capitalei valahe și, ca atare, au fost șterse fără milă de pe fața pământului.

“Ghinionul caselor de târgoveț a fost că niciodată orânduirea socialistă nu le-a socotit demne de capitala cuprinsă de frenezia industrializării”

Tudor Dinu în “Bucureștiul Fanariot”: Așa că demolările au continuat, în ciuda includerii unora dintre ele pe lista monumentelor istorice de primă însemnătate. Cel mai recent și mai trist caz îl reprezintă cel al frumoasei locuințe de târgoveț de pe str. Mircea Vodă no 51, sacrificată în deceniul al optulea al secolului trecut pe altarul construcției Centrului Civic socialist. Nici anii tranziției spre capitalismul sălbatic, caracterizați de reducerea drastică a fondurilor alocate culturii, nu au avut cum să se dovedească mai prielnici pentru aceste zidiri provenind dintr-o lume desuetă. (Tudor Dinu, “Bucureștiul Fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”, Volumul I, Editura Humanitas, ediția 2024, pagina 87-88).

Prea frumoasa carte a lui Tudor Dinu cu motto: “Strălucitul București-auritul București-dulcele București”, citat din Constantin (Chesarie) Dapontes, Epistola către Constantin Dudescu din 18 august 1759

Volumul este neprețuit pentru orice iubitor al vechiului București și descrie istoria reședințelor domnești („Curtea Veche-ctitoria fără noroc a lui Ipsilanti, Casele Ghika-modestul sălaș al ultimilor fanarioți, Casele de la Mihai Vodă, Casa voievodală de la Cotroceni, Palatul lui Mavrocordat de la Văcărești, Foișorul Mavrocordaților), curțile boierești (Casa Dudești și oaspeții ei de seamă, Un Palat misterios pe malul Dâmboviței, Casa Melik, singura reședință boierească de epocă), Casele de târgoveț, dar și “Umilele adăposturi ale bucureștenilor de rând” sau Hanurile Bucureștiului, Băile turcești și ritualul scăldatului, Chioșcurile sau voluptatea huzurului, Cișmele pentru astâmpărarea setei bucureștenilor”.

Capitolele IV, V și VI sunt dedicate Edificiilor religioase creștine, mozaice și musulmane din București, Ceremoniilor politice și religioase în Cetatea de Scaun a Țării Românești, Războaielor, Năvălirilor și Răzmerițelor în Cetatea Bucureștilor. O lectură plină de bucurie.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului

Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar

Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU

• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care