Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

În una dintre cele mai scumpe zone din București, pe Aleea Modrogan, a fost demolat palatul inginerului Alexandru (Sandi) Scanavi, Șambelanul Casei Regale a Principesei Elisabeta, amantul și administratorul averii ei.

În locul imobilului mediteranean, demn de un rege, a apărut o clădire de birouri. Alături se află Vila Societății pentru Fundațiuni și Construcțiuni, (Aleea Modrogan, nr. 22) azi sediul PNL, o elegantă construcție proiectată în același stil mediteranean de arh. Alexandru Zaharia împreună cu arh. Dori Galin Golingher.

Alexandru Zaharia este și autorul palatului lui Alexandru Scanavi din Aleea Modrogan nr. 20.

Povestea acestor palate concepute admirabil, dar și despre pierderea definitivă a unor imobile valoroase dintr-o Zonă Construită Protejată, mai jos, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Vila în care se află sediul PNL are un aspect de han, stilul mediteranean a fost autohtonizat prin folosirea elementelor din arhitectura tradițională românească

Clădirea PNL din Aleea Modrogan, nr. 22 a fost proiectată în anul 1939 de arh. Alexandru Zaharia împreună cu arh. Dori Galin Golingher și a aparținut Societății pentru Fundațiuni și Construcțiuni.

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, ce au în comun aceste două imobile din Aleea Modogran?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Faptul că arh. Alexandru Zaharia propune (continuând un demers anterior) o arhitectură mediteraneană, aducând și elemente neoromânești în expresia fațadelor. Cele patru arcade de la primul nivel, tratate simplu, îi dau clădirii (azi sediul PNL), un aspect de han, imaginea fiind susținută și de pridvorul din lemn de la primul etaj, orientat către est. Însă cel mai curajos element este o cupolă bizantină, așezată fericit peste un lobby de intrare, marcând și zona de acces (din păcate nerealizată), care se regăsește și la Vila lui Gheorghe Tătărescu (realizată anterior împreună cu arh. Ion Giurgea în anul 1935), cât și la Muzeul Zambaccian, realizat ulterior de arh. Dori Galin Golingher.

Prin această vilă arh. Alexandru Zaharia creează o trecere, îndulcirea, adaptarea și autohtonizarea stilului mediteranean prin utilizarea elementelor din arhitectura tradițională românească. Important este că această atitudine o va amplifica și îi va da un alt curs, arh. Octav Doicescu în Parcelarea Jianu. Vila PNL și palatul demolat al Șambelanului Alexandru Scanavi reprezintă un experiment stilistic important din cariera lui Zaharia.

“Grădina încununată cu un peristil foarte frumos compus este un concept pe care îl regăsim și la Palatul de la Scroviștea”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Deși conceptul general al vilei PNL este al unui stil mediteranean, amplasarea turlei de factură bizantină în zona intrării creează un accent deosebit, din păcate a existat doar în faza de proiect. Desenele sunt, evident, opera arh. Dori Galin Golingher și este posibil să-și fi impus ideile. Ca și la Palatul Scanavi de la nr. 20, partiurile de arhitectură sunt foarte apropiate în concept, punând accentul pe colonada generoasă ce delimitează și marchează curtea privată îndreptată către est. Grădina încununată cu un peristil foarte frumos compus este un concept pe care îl regăsim ulterior și la Palatul de la Scroviștea, lucrarea celor doi arhitecți (Zaharia și Golingher), completați și de Leon Srulovici.

Regina Maria suspecta faptul că Alexandru (Sandi) Scanavi avea o relație extraconjugală cu fiica sa, Principesa Elisabeta

Inginerul Alexandru Scanavi a fost Șambelanul Casei Alteței Regale Principesa Elisabeta și administratorul averii sale, cel care a semnat toate documentele legale pentru lucrările de la Palatul Regal Elisabeta din Șoseaua Kiseleff, realizat în anul 1937. Regina Maria suspecta faptul că Alexandru Scanavi ar fi avut o relație extraconjugală cu Principesa Elisabeta.

“Lisabetha, o femeie care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei care este om însurat și cu copii”

După o vizită la Palatul Elisabeta împreună cu fiica sa, Principesa Ileana, Regina Maria consemna în “Însemnările zilnice”. „Lisavetha a mers mai departe decât m-aș fi așteptat eu în materie de blazoane, vulturi mari regali, etc. Și de ce oare, dacă ea nu primește niciodată pe nimeni, nici măcar un prieten, de ce are nevoie de asemenea săli colosale de recepții, de o așa sufragerie imensă? Pentru mine rămâne un mister. Nici măcar nu am mai urcat în camerele de la etaj, doar Ileana s-a dus să le vadă. Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei [ Alexandru (Sandi), Scanavi, n.n ]. care este om însurat și cu copii și care, în plus, atunci când ea este la Banloc, nu ezită să se plimbe în văzul lumii cu foarte frumoasa lui amanta. N-am nimic de zis, în fond ce pot să fac eu? Dar fiecare fibră din mine se revoltă în fața unei asemenea atitudini față de viață și, cu toate că astăzi Lisabetha se consideră foarte fericită, nu pot să nu mă întreb cum oare se vor sfârși toate acestea. Nu mai încape nicio îndoială că va strânge o mare comoară pentru casa ei, dar ce rol joacă aici Scanavi este greu de ghicit”.

Despre Palatul Principesei Elisabeta, vezi aici:

• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

“Palatul lui Alexandru Scanavi a fost o construcție foarte scumpă în una dintre cele mai scumpe zone ale Bucureștiului”

Alexandru Scanavi a fost membru al camarilei Regelui Carol al II-lea și a intervenit în deciziile Principesei Elisabeta. Prin demolarea palatului său s-a pierdut un proiect de o mare valoare.

B365.ro: Cum arăta palatul lui Alexandru Scanavi?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Palatul lui AlexandruScanavi era demn de un rege, a fost o construcție foarte scumpă în una dintre cele mai scumpe zone ale Bucureștiului. Prin comparație, de exemplu, vila Principesei Ileana era mult mai sărăcuță. Pe un teren de 1338 mp, proprietarul va ridica o vilă în stil mediteranean, S+P+1E+M, de 486 mp. Prin demolare s-a pierdut un proiect de mare valoare. Era de așteptat ca Șambelanul Curții Regale să ceară un proiect de o mare calitate, o compoziție cu un partiu foarte aerisit. Peristilul se ducea pe trei laturi iar compoziția grădinii era foarte bogată. Șambelanul Curții Regale a fost un personaj la fel de controversat ca Ernest Urdăreanu. A fost membru al camarilei regale și a intervenit în deciziile Principesei Elisabeta. După abdicarea Regelui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, Alexandru Scanavi va continua să-l slujească pe fostul rege, și în casa lui se va întruni un grup restrâns de amici ai Regelui Carol al II-lea, în vederea informării sale, în exil, despre situația din țară.

“Porticul generos cu arcade cu arce în plin cintru cuprindea întreaga curte privată”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Elementul interesant al acestui Palat era porticul generos cu arcade cu arce în plin cintru, ce cuprindea întreaga curte privată, amplasată în dreapta palatului. Parterul era dedicat exclusiv zonei de zi, livingul se deschidea către curtea cu colonade printr-un salon-birou, iar sufrageria, deschisă tot către curte, era cea de-a două piesă importantă a parterului. Etajul 1 este dedicat zonei de noapte, având un dormitor matrimonial și două pentru copii. La etaj, o cursivă de lemn păstra ceva din ambianța tradițional populară, însă fațada la stradă respecta regula mediteraneană. Ca și la Palatul Regal Elisabeta existau butaforii heraldice inventate, feronerie metalică de tip mediteranean, contraforți și eterna tencuiala în calcio vecchio. Vila a fost realizată de către renumitul constructor Marcu Kamerling, cel care va realiza mai târziu, între 1936-’37, Palatul Elisabeta. Prin demolare s-a pierdut o construcție de mare valoare, în locul ei fiind ridicat un sediu de birouri.

Demolarea palatului Scanavi se înscrie în lunga listă de clădiri valoroase puse la pământ ca să facă loc unor noi proiecte imobiliare

Arh. Mădălin Ghigeanu: Privind cu câtă tenacitate s-a continuat și după ’90 mutilarea și demolarea atâtor monumente amplasate în zonele protejate (și mă refer doar în fugă la zona de proximitate), prin demolarea Vilei Filipescu din str. Muzeul Zambaccian 15 (opera arhitecților Paul Emil Miclescu și Titu Evolceanu -1936 ), Vila Alexandru Scanavi din Aleea Modrogan 20 ( opera arhitecților Alexandru Zaharia și Dori Galin Golingher – 1934 ) sau Vila Ministrului Viorel Tilea din str. Gh. Mora nr. 12 ( arh. Al. Zaharia -1933 ) care a fost modificată, mă întreb cu teamă ce destin îi va da PNL actualei clădiri în care funcționează? Avem un ministru al culturii din rândul PNL, dar care, din păcate, nu văd să se fi preocupat vreodată de demolările și mutilările din zonele de patrimoniu, atât de puține cât ne-au mai rămas.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care