Turn de 20 de etaje pe spaţiu verde, lângă Cotroceni

Terenul cu o suprafaţă de 4.771 de metri pătraţi se află la nodul Razoare, la intersecţia dintre Șoseaua Panduri şi Bulevardul Geniului. În Planul Urbanistic General, terenul figurează ca spaţiu verde. În 2008 însă, când a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru Pasajul subteran de la Răzoare, pe teren a fost trecut şi un accent de înălţime. Astfel, s-a permis practic construcţia unei clădiri înalte pe spaţiul verde. Conform PUZ-ului de atunci, terenul în cauză rămânea spaţiu verde, cu un procent de ocupare a terenului (POT) prin construcţii de 15%, restul de 85% urmând a rămâne spaţiu verde. În vara acestui an, Comisia de Urbanism din Primăria Capitalei a mai făcut un pas. Membrii Comisiei au majorat procentul de ocupare a terenului de la 15% la 27%. Astfel au schimbat destinaţia de spaţiu verde pe încă 12% din teren, lucru interzis de actuala legislaţie.

Conform articolului 71 din Ordonanţa 114/2007: „Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.”​

Terenul pe care se propune ridicarea turnului de 20 de etaje se află şi în zona de potrecţie a unor monumente istorice.

În 2008, când a fost aprobat PUZ-ul care a permis ridicarea unei construcţii pe spaţiul verde, au mai fost trecute alte două accente de înălţime în curtea Titan Mar. Firma era deţinută chiar de primarul general de atunci, Adriean Videanu.

Terenul pe care se propune construcţia unui turn cu regim de înălţime 5S+P+20E+etaj tehnic este deţinut de Tănăsoiu Emil, Tănăsoiu Rodica, Tănăsoiu Daniel şi Tanasoiu Anca. Daniel şi Emil Tănăsoiu sunt actionari la Primavera Development, dezvoltatorul parcului de afaceri S-Park, de lângă Casa Presei. De altfel, în turnul de 20 de etaje proprietarii vor să amenajeze birouri sau locuinţe cu spaţii publice la primele etaje.

Planul Urbanistic Zonal se află în dezbatere publică până pe 19 ianuarie, urmând ca apoi să fie supus aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti.