Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al țepelor pentru turiștii străini. Foto credit: Dragos Stanca
Xenofon, singura stradă cu trepte pictate din capitala noastră europeană, a intrat în topul frumuseții artei urbane alături de Scările Pianului din Ankara, „Wolf Stairs” din Otawa sau treptele care duc la Teatrul Muzical din Seul.
Așa este prezentată minunea de pe Dealul Filaretului, cândva colorată ca toate minunile, pe TripAdvisor, Youtube și site-urile de turism din străinătate. (Acum, referirea de pe TripAdvisor începe cu un avertisment: „Informațiile inițiale pot fi depășite, au fost discuții aprinse ale turiștilor pe acest subiect”).
Miracolul pictat de artista Eva Radu în anul 2014 și repictat imediat în 2015 (pentru că reabilitarea străzii-șevalet s-a făcut pe timp de ploaie, iar cimentul s-a măcinat rapid) a ținut doi ani, azi fiind o destinație a rușinii.
Locul unde ajung turiștii români sau străini, momiți de prezentările și fotografiile spectaculoase de pe internet, ca să spună: No way, ugly street plus fuck.
Minciuna are 70 de trepte și este lungă de 100 de metri, atât cât măsoară strada. Xenofon este creația arhitectului elvețian Gustav Adolf Suter și a fost trasată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ar trebui să fie monument istoric în Zonă Construită Protejată, Parcelarea Suter-Filaret. Ar trebui multe. Mai jos, deschidem lista celor 70 de motive pentru care merită să te alături campaniei noastre căreia îi vom spune, pentru început, „Să readucem la viață strada Xenofon”.
70 de motive ca să transformăm Treptele Rușinii în Treptele Fericirii, „The Stairs of Happiness”
Vă invităm să transformăm Treptele Rușinii în Treptele Fericirii, The Stairs of Happiness din Little Paris, cum sunt prezentate acum pe TripAdvisor. Ce-ar fi să adunăm aici 70 de motive pentru care strada Xenofon merită să fie reabilitată, reparată și înfrumusețată? Spălată cu clăbuci, cum am văzut că face administrația Barcelonei cu pavajul bulevardului Passeig de Gracia, decorat de Antoni Gaudi. Ce-ar fi să fie promovată pe site-urile turistice cu onestitate, pentru tot trecutul și magia ei străveche?
70 de mărturii, 70 de idei, 70 de cereri la Primăria Sectorului 4, 70 de adrese către Ordinul Arhitecților din România, Filiala București. 70 de turiști străini deprimați. 70 de turiști români care iubesc Bucureștiul. 70 de proprietari care locuiesc în zonă și vor să facă ceva pentru Xenofon. 70 de grafitti înlăturate. 70 de saci cu ciment. 70 de dorințe către peștișorul de aur al Bucureștiului.
Turist străin: „Când am ajuns acolo, treptele pictate erau murdare, pătate și se prăbușeau. Dezamăgire”
După ce, pentru prima dată în lunga sa istorie de aproape 150 de ani, a fost pictată în anul 2014, și din nou în 2015, strada Xenofon a căzut în paragină, delăsare și indiferența Administrației.
Cu treptele măcinate, murdare, degradate de anotimpuri, măzgălită cu grafitti „Hai Steaua” și „Iisus vine curând”, Xenofon a ajuns cel mai dezamăgitor loc din București pentru turiștii care vin degeaba să o admire. Un turist din Cipru consemnează experiența sa deplorabilă din anul 2017, pe pagina TripAdvisor: „When we got there the painted steps were grubby, foded an crumbling. Admitted, the dreary weather and late afternoon fading light didn’t help. Still a bit of a disappointment.”
B365.ro își propune să readucă la viață strada Xenofon împreună cu voi
Vom publica aici o serie de articole (poate chiar 70, căci vom urca treaptă cu treaptă până în vârf, pe Everestul reușitei) menite să readucă la viață vechea, istorica, minunata și unica stradă în trepte din București.
Astăzi urcăm prima treaptă din cele 70, cea a cunoașterii; dacă vrem să salvăm ceva este bine să știm ce vrem să salvăm. Eva Radu este artista care a pictat treptele cu o cascadă atât de frumoasă, încât Xenofon a luat ochii lumii, a hrănit imaginația turiștilor și a fotografilor aflați în căutare de imagini icon pentru vechiul București.
Paradoxal, treptele degradate duc la reședința celui care le-a creat, arhitectul elvețian Alfred Gustav Suter, al cărui Palat de vis se înalță pe Dealul Filaretului
Xenofon, cel mai instagramabil loc din București, pomul lăudat, cea mai colorată stradă, cea mai îngustă, cea mai scurtă, cea mai misterioasă, cea mai și cea mai. Xenofon este inclusă pe lista atracțiilor turistice ale Bucureștiului și leagă strada Constantin Istrati de Aleea Suter. Se află în vecinătatea Parcului Carol și, paradoxal, cine îi urcă treptele mâncate de timp ajunge în rotonda celui mai exclusivist și scump hotel din București, Suter Palace Heritage Boutique Hotel. Aici au facut check-in Beyonce, Enrique Iglesias și Nicolas Cage când au venit cu treabă la București.
Palatul Suter a fost reședința arhitectului Gustav Adolf Suter, cel care a parcelat și modernizat Dealul Filaretului. La capătul unei călătorii în trepte prin mizeria străzii Xenofon, după purgatoriu, ajungi în vârf, la paradis, în rotonda Palatului Suter, pentru cea mai impresionantă vedere panoramică asupra Bucureștiului. Măcar atât.
„Palatul Suter, loc renumit și apreciat de întâlnire al elitelor vremii și ale celor mai rafinați oaspeți ai capitalei Micului Paris”
“Arhitectul Gustav Adolf Suter și-a construit, între 1902 și 1906, un mic palat pe cel mai înalt punct geografic al orașului (vârful Dealului Filaret) care avea să îi ofere o splendidă panoramă asupra orașului. L-a amenajat și decorat în spiritul vremii, cu atenția și emblematica grijă elvețiană pentru lucrul trainic și rafinat, adăugând și elemente ale stilului local brâncovenesc, pentru a onora cultura și valorile țării care l-a primit. Palatul Suter a devenit astfel un loc renumit și apreciat de întâlnire al elitelor vremii și ale celor mai rafinați oaspeți ai capitalei Micului Paris”, “Istoria bijuteriei de pe vârful Dealului Filaret”, suterpalace.com.
“Arhitectul G. A. Suter a asanat și parcelat zona, realizând astfel un veritabil cartier elvețian în partea sudică a Bucureștiului”
“Pe lângă ridicarea propriei reședințe, G. A. Suter se va implica în mod direct în asanarea, parcelarea și proiectarea zonei pornind de la aleea ce mergea spre Palat, până la Mahalaua Broștenilor, loc pe care va lua naștere și se va dezvolta cartierul Gramont, realizând astfel un veritabil cartier elvețian în partea sudică a Bucureștiului. Un colaborator al arhitectului elvețian, F. Schmidts a proiectat noi și frumoase clădiri cu arhitectură austriacă, elvețiană și franceză, mărginind aleea ce ducea spre vestitul Palat Suter, în deplină armonie arhitecturală cu reședința”, “Istoria bijuteriei de pe vârful Dealului Filaret”, suterpalace.com.
Strada Xenofon datează de pe vremea Expoziției Generale a României, inaugurată de Regele Carol I și Regina Elisabeta în Parcul Carol
“Originar din Bale-Campagne – un canton din nord-vestul Elveției, Gustav Suter s-a îndrăgostit de culmile îmbrăcate în viță de vie ale Mitropoliei Bucureștilor ce se întindeau pe Dealul Filaret, și a achiziționat o moșie, devenind proprietar al acestuia în anul 1892. Lucrările de amenajare ale Parcului Carol și a întregii zone din jur au fost realizate în vederea marii Expoziții Generale a României, Majestatea Sa Regina Elisabeta tăind lanțul de flori pregătit pentru ceremonia de inaugurare”, “Istoria bijuteriei de pe vârful Dealului Filaret”, suterpalace.com.
În anii 2014-2015, agenția de media Initiative a avut ideea proiectului “Bucureștiul tău la scară” gândit să aducă în atenția întregii lumi singura stradă din București alcătuită în totalitate din trepte. Lucrările de artă urbană au fost încredințate artistei Eva Radu.
Eva Radu este considerată a fi unul dintre cei mai buni pictori-portretiști contemporani și a realizat pictura murală a multor reședințe din București. Surprinzător, mai sunt oameni în oraș care-și înfrumusețează interioarele cu pictură murală ca la 1900.
“Bucureștiul tău la scară”, un proiect de artă urbană care nu a rezistat în timp
B365.ro: Cum a venit acest proiect de artă urbană?
Eva Radu: “În anul 2014 am fost contactată de agenția Inițiative Media. Proiectul “Bucureștiul tău la scară” a fost în totalitate al lor, ei au gândit toată desfășurarea. Acesta a fost primul meu proiect de artă urbană, eu am desfășurat proiecte de pictură murală, cele mai multe de interior, și pictură de șevalet. Dânșilor le-a plăcut stilul meu și așa am ajuns la acest proiect de pictură urbană”.
“În 2014 am pictat pe scările străzii Xenofon 8 clădiri icon ale Bucureștiului; nu au rezistat decât câteva luni”
B365.ro: Cum v-au ales? Știu că sunteți unul dintre cei mai talentați pictori portretiști din România.
Eva Radu: “Am impresia că m-au găsit chiar pe Internet. De câțiva ani am renunțat însă la pictura murală și am făcut tranziția complet către pictură de șevalet, pentru că era ceea ce îmi doream să fac”.
B365.ro: Ați dat viață prin culoare străzii Xenofon. În ce stadiu ați găsit treptele, șevaletul pe care ați pictat?
Eva Radu: “Parte din proiectul celor de la Inițiative Media a fost reabilitarea scărilor, altfel nu aș fi putut realiza pictura. Scările au fost reabilitate de către Primăria sectorului 4. În 2014, am pictat pe scări clădirile icon ale Bucureștiului: Opera Română, Arcul de Triumf, Ateneul, Mausoleul, Palatul Regal, Casa Poporului, Muzeul Țăranului Român și Teatrul Național”.
“Scările au fost reabilitate pe timp de ploaie, ceea ce a făcut ca cimentul să nu fie foarte rezistent”
B365.ro: Scările au fost reabilitate la modul serios sau doar chituite, era o lucrare de mântuială sau una temeinică?
Eva Radu: “Din ce am auzit și am înțeles de la locuitorii din cartier, pentru că mulți stăteau acolo cu mine în timp ce lucrăm și vorbeam cu ei, lucrarea a fost făcută pe timp de ploaie, ceea ce a făcut ca cimentul să nu fie foarte rezistent. De aceea totul s-a măcinat foarte repede”.
B365.ro: Așa se explică faptul că acum scările sunt o ruină?
Eva Radu: “Exact. În 2015 am revenit cu pictura, am acoperit pictura inițială cu cele opt clădiri, am acoperit-o ca pe o pânză, cu o cascadă”.
“În momentul în care pictam peste pictura din 2014, practic, cimentul se măcina sub presiunea pensulei mele, așa era de corodat”
B365.ro: Și nu v-a fost milă să acoperiți clădirile acelea frumoase și toată munca dumneavoastră?
Eva Radu: “Sincer, nu, pentru că deja erau măcinate, după numai un an de zile arătau rău. Gândiți-vă că, în 2015, când am lucrat la cel de-al doilea proiect, a trebuit să refac pictura cu pigment pe bază de solvenți, de foarte bună calitate, achiziționat de Inițiative Media în ideea să reziste mai mult. Pictura inițială, cu cele 8 clădiri, a fost realizată cu lavabilă de exterior și a rezistat câteva luni. Până la urmă, lavabila de exterior a cedat, scările de pe strada Xenofon fiind și un spațiu pietonal foarte circulat și expus la intemperii. Pictura fiind făcută pe un fundament nu tocmai rezistent nu ar fi putut să reziste mai mult de câteva luni. De aceea, în 2015, când am gândit proiectul Cascada am ales un pigment foarte rezistent. In momentul în care pictam peste pictura din 2014, practic, de multe ori acel ciment se macina sub presiunea pensulei mele, așa era de corodat. De multe ori a trebuit să pictez așa, pe ciment măcinat”.
“Treptele ar trebui să fie reabilitate calitatativ, în momentul de față sunt un dezastru”
B365.ro: Toate din pricina unei lucrări de realibitare prost executate?
Eva Radu: “Aceasta era prima grijă și plângere a proprietarilor din zonă. Ei vedeau atâta muncă la mine și erau la fel de conștienți ca și mine că pictura nu o să reziste mai mult de câteva luni. Treptele ar trebui reabilitate la un nivel calitativ, în momentul de față sunt un dezastru. Am văzut fotografii cu ele măcinate. Dar, chiar și așa, reabilitate calitativ și repictate cu un pigment rezistent, fiind o suprafață pietonală, nu ar avea cum să reziste pictura cu niciun pigment din lumea asta”.
“Strada Xenofon ar putea să fie extraordinară dacă ar redeveni un spațiu urban îngrijit al tuturor, cum este și firesc să fie”
B365.ro: Pictura a făcut minuni, toată lumea a aflat astfel de existența și de frumusețea străzii cu trepte, Xenofon.
Eva Radu: “Gândiți-vă că în momentul în care a fost pictată, în cei doi ani, Xenofon a devenit un hub pentru tineri sau pentru cei proaspăt căsătoriți care veneau să își facă poze acolo. Au fost oameni care au venit în București doar ca să vadă strada aceasta, au venit mulți străini, a fost filmată pentru site-uri străine, a apărut în multe documentare. Cu atât mai mult, strada Xenofon ar putea să fie extraordinară dacă ar redeveni un spațiu urban îngrijit al tuturor, cum este și firesc să fie, nu? După această schimbare, strada a fost inclusă în turul turistic al Capitalei și în topul celor mai frumoase trepte pictate din Europa”.
“Locul are o magie aparte, este clar. Se simte acolo acea energie boemă din Micul Paris, iar casele sunt absolut minunate”
B365.ro: De ce ați ales să pictați o cascadă?
Eva Radu: “Eu am propus mai multe idei, dar m-am bucurat că au ales cascada pentru că era cea mai bună soluție pentru o stradă în trepte, pentru impactul vizual al lucrării finale. A fost o alegere bună, mi-a plăcut. Locul are o magie parte, este clar. Se simte încă acea energie boemă, casele sunt absolut minunate. Oamenii care locuiesc în acea zonă, și cu care am vorbit, sunt oameni care își doresc o stradă frumoasă, chiar am intrat într-o casă interbelică cu un mare farmec”.
“Unicitatea străzii merită să fie pusă din nou în valoare, cu atât mai mult cu cât este o locație frumoasă, încărcată de energie specială”
B365.ro: Cu siguranță o să vă rog să vă alăturați campaniei noastre pentru refacerea acestui loc. Ce ar merita strada Xenofon, cum ar putea să facă din nou parte din identitatea Bucureștiului?
Eva Radu: “Merită enorm să fie băgată în seamă și reabilitată. Tocmai pentru că este o locație frumoasă, încărcată de energie magică, care ne amintește de vremurile boeme ale Micului Paris, cum era cândva orașul; chiar merită. Este situată lângă Parcul Carol, acolo sunt clădiri minunate care încă mai stau în picioare; unicitatea străzii merită să fie pusă din nou în valoare. Cu atât mai mult că avem acum cele două experiențe din cei doi ani, în care treptele au fost pictate. Am văzut cât de multă lume poate să adune o astfel de stradă dacă are ceva unic și inedit. Ar trebui să fie adusă în prezent”.
“Cascada a fost frumusețea acelui moment, am ales ceva pentru toate categoriile de vârstă, ceva care să rămână și nu a rămas”
B365.ro: Arta urbană poate să învie un loc uitat, mai ales că se adresează tuturor, și celor tineri și celor în vârstă. O regăsim în toate marile orașe ale lumii.
Eva Radu: “Sunt total de acord. Alegerea Cascadei a fost ceva pe placul tuturor. Asta nu înseamnă că nu se poate investi într-o pictură modernă, cum se practică acum pe calcane sau pe fațade; sunt de acord cu orice formă plastică posibilă. În timp ce lucram, oamenii erau fascinați de actul creativ în sine, nu sunt mulți cei care au văzut un artist pictând live. Majoritatea erau încântați de noua viață care o primea strada. Unii erau împotrivă la început și mă întrebau ce vreau să fac acolo, asta în momentul în care pictura nu era finală, nu era ceva recognoscibil. Cascada a fost frumusețea acelui moment, ceva care trebuia să rămână și nu a rămas”.
Eva Radu a absolvit Universitatea Națională de Arte din București, licență (2008), masterat (2010) și doctorat (2017). Din anul 2010 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și membră Association Internaționale des Arts Plastiques UNESCO, Paris (FR). A organizat 10 expozițîi personale și a participat la peste 150 de expoziți de grup în Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, România, Spania și Turcia. Eva Radu a obținut peste 70 de premii, medalii, distincții, nominalizări, burse, diplome de onoare, excelență și merit. Cel mai recent premiu este premiul II la Bienala Internațională de Arte Grafice „Constantin Brâncuși”, organizată de Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.
„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici: