Trei stele Michelin în Bucureşti: ce merită văzut în Capitală, conform celui mai prestigios ghid turistic

de:
19 dec. 2010
67 afișări
Trei stele Michelin în Bucureşti: ce merită văzut în Capitală, conform celui mai prestigios ghid turistic

Bucureştiul nu primeşte o descriere tocmai plăcută, în preambulul capitolului ce îi este adresat de celebrul ghid verde: „Este uşor să nu iubeşti această metropolă balcanică care a suferit de-a lungul timpului, ambuteiajele sale, clădirile sale care nu se potrivesc una cu alta, prost plasate…E nevoie de timp, uneori de o vreme potrivită, pentru ca vizitatorul să o înţeleagă. Dar cei care vor şti să înţeleagă cicatricele sale evidente şi să îi găsească farmecele ascunse, o vor părăsi cuceriţi”.

Scriitorii Ghidului îi găsesc însă şi punctele bune: „Cu muzeele sale de calitate, cu bisericile sale cizelate şi palatele sale neoclasice, Bucureştiul poate să îi mulţumească pe amatorii de artă”. Cu toate acestea, puţine obiective din Bucureşti merită trei stele, conform pretenţiosului ghid. Sistemul cu stele utilizat de Michelin este considerat de mulţi călători un fel de biblie turistică, iar traseele recomandate de ghid sunt urmate cu sfinţenie de cititorii devotaţi Ghidului Verde. Sistemul Michelin este simplu: obiectivele care primesc faimoasele trei stele Michelin înseamnă că „merită să călătoreşti“ până la ele, cele cu două stele – „merită să ocoleşti pentru a ajunge la ele“, iar cele cu o stea sunt considerate „interesante“.

Biserica „de buzunar”

Prima recomandare de trei stele este Biserica Stavropoleos, „o bijuterie edificată în 1724 de un călugăr grec pentru primul guvernator fanariot, Nicolae Mavrocordat. Considerată o capodoperă post-brâncovenească, biserica de buzunar merită o oprire mai lungă, pentru decoraţiile bogate care o caracterizează. Motivele vegetale cizelate în piatră formează armonioase arabescuri. Aproape că te aştepţi să vezi crescând aceste vegetale-minerale. Odată trecut de poartă, descoperi un spaţiu parfumat (lemn, tămâie), întunecat şi aurit, atât de mic încât aminteşte de o grotă. Flăcările ce dansează pe lumânări animă delicat icoanele, frescele şi iconostasul cuprins într-o adevărată vegetaţie de lemn”. Odată ieşit din Biserică, după ce ai vizitat însă şi curtea cu pietre mortuare, Ghidul te îndeamnă să o iei pe Strada Smârdan.

Artă medievală şi modernă românească

A doua recomandare a ghidului Michelin în Bucureşti este Muzeul Naţional de Artă, din Palatul Regal, de pe Calea Victoriei. „Amatorii de artă vor putea petrece o zi întreagă în acest muzeu”. Michelin recomandă cu trei stele atât Galeria de Artă Medievală Română, cât şi pe cea de Artă Română Modernă. Galeria de artă europeană nu primeşte însă decât o singură stea, neputând intra în competiţie cu colecţiile unor muzee de prestigiu.

Muzeul Țăranului Român

A treia şi ultima recomandare de trei stele din partea celor cinci scriitori ai ghidului, trei românce şi doi francezi, este cel mai titrat muzeu al României, cel al Țăranului Român. Clădirea neo-românească (1912-1939) a adăpostit până în 1990 Muzeul Partidului Comunist. Dedicat ulterior „bogăţiei universului ţărănesc”, de către pictorul şi fotograful Horia Bernea, a primit în 1996 titlul de Muzeu European al Anului. Ghidul menţionează expoziţia de la parter dedicată paralelei dintre cruce şi arborele vieţii, ca şi biserica ardelenească de secol XVIII parţial reconstruită în muzeu, subsolul dedicat efectelor comunismului asupra vieţii la ţară şi etajul dedicat Triumfului artei ţărăneşti. Este remarcată şi casa de secol XIX din Gorj construită exclusiv din lemn.

Muzeul Satului primeşte, din păcate, doar două stele Michelin, la fel de multe ca şi Palatul Parlamentului. În 2008, când a fost redactat Ghidul, niciun restaurant bucureştean nu a meritat vreo stea Michelin, pentru a intra în circuitul internaţional al restaurantelor de prestigiu.

Cookies