ȘTIRI

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci azi

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Sfinții Constantin și Elena sunt printre cei mai iubiți sfinți de către români, iar aproximativ 1.800.000 de dintre ei poartă numele lor sau derivate ale acestora.

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Sărbătoarea este prăznuită de credincioși în fiecare an la data de 21 mai. Se spune că datorită celor doi Sfinți Împărați, creștinismul a fost permis, iar ziua de duminica a devenit zi de odihnă.

Cine a fost Sfântul Constantin

Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducătorul Imperiului Roman după ce l-a înfrânt pe Maxentiu și Liciniu. El s-a născut în anul 272/274 și a murit în luna mai, 337.  Conform legendei, în toamna anului 312, chiar înainte de lupta cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer o cruce strălucitoare, iar deasupra ei scria mesajul „prin acest semn vei birui”. În cursul acelei nopți i s-a arătat în vis Mântuitorul cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, pentru a-i proteja. A urmat sfatul lui Iisus Hristos și a câștigat bătălia.

La fel ca și multe personalități istorice sanctificate, Constantin a fost un sângeros apărător al ordinii: furtul, crima, adulterul, abandonarea copiilor etc. erau pedepsite extrem de dur. Împăratul însuși, pus în față respectării principiilor legii, a fost nevoit să-și execute fiul din prima căsnicie, care ar fi avut relații intime cu Fausta – soția împăratului. Mai târziu, atunci când acuzația de adulter s-a dovedit neîntemeiată, Constantin și-a executat și soția, după 19 ani de căsnicie. La câteva zile după Paștele din anul 337, Constantin s-a îmbolnăvit. Atunci a decis să treacă cu adevărat la creștinism și a fost botezat de episcopul de Cezareea. După botez, împăratul a purtat numai hainele albe de neofit.

Împăratul s-a stins de Rusalii, în același an, undeva în Turcia de azi. Trupul sau a fost purtat pe catafalc până la Constantinopol, unde a fost expus în față palatului imperial.

Cine a fost Sfânta Elena

Mama lui Constantin, Flavia Iulia Helena, a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus. A fost o femei extrem de credincioasă, care a făcut pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos și rămășițele celor trei magi. Se spune că în timp ce era în pelerinaj, ea a văzut oameni care duceau un mort pe o colină cu 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena

  • În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.
  • În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
  • Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
  • Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
  • Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.
  • Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
  • Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
  • Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte, și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, cele mai multe fiind femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.

Vă recomandăm și câteva MESAJE de Sfinții Constantin și Elena


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button