TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTELE CAILOR: Ce se face de PAŞTELE CAILOR, în 2014- pe 29 mai

PAŞTELE CAILOR este o sărbătoare cu dată mobilă, celebrată în aceeași zi cu Înălțarea Domnului. Sărbătoarea are însă două posibile semnificații, implementate în popor.

Prima, potrivit Descopera.ro, susține că sărbătoarea are legătură cu nașterea Domnului, întrucât, atunci cand Maica Domnului l-a nascut pe Iisus, in ieslea grajdului, caii de lângă ea erau foarte gălăgioși. Și, ca mahnire a faptului ca pruncul nu avea liniste, din pricina nechezatului lor, Maica Domnului i-a blestemat  sa nu se sature de mancare decat o data in an, la Inaltare Domnului, cand Fiul ei se va fi inaltat la Cer.

Conform CreștinOrdox.ro, aceasta sarbatoare populara ar fi însă de provenienta româneasca, mai exact, din zona Transilvaniei si nu este de gasit in alte spatii culturale. Conform acestei versiuni, In Evul Mediu, pe cand in Ardeal exista o componenta multietnica si religioasa, sarbatoarea Invierii Domnului avea loc la date diferite. Asa ca, atunci cand ungurii isi serbau Pastele, romanii cereau de la ei caii, ca sa-si lucreze pamantul, iar, cand venea randul romanilor sa-si serbeze Pastele, acestia isi imprumutau caii ungurilor. Potrivit calculelor calendarului, se intampla ca o data la 4 sau 7 ani sarbatorirea Pastilor sa cada in aceeasi zi. De aici a venit si vorba „la Pastele Cailor”, acest an, in care toti serbau Pastele la aceeasi data, fiind anul in care caii se odihneau.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTELE CAILOR:

În această zi sunt marcate vitele si taiati unii miei. In aceasta zi, caii nu erau pusi la caruta, primeau fan proaspat pe saturate, iar in unele sate romanesti se faceau chiar unele rugaciuni, pentru belsug si sanatatea animalelor. Tot in aceasta zi, manjii cailor de munte erau dusi la pascut in goluri montane, spre a paste iarba cea tanara si revigoranta a pasunilor. Aici se cauta o planta speciala, care era vazuta ca medicament pentru o boala cabalina.

Targurile vedeau si ele, in aceasta zi, un moment special. Ciudata serbare a Cailor se facea pe sine prilej pentru organizare de targuri si pentru incheierea unor afaceri, afaceri care nu in toate cazurile erau reusite, de aici nascandu-se si expresia „la Pastele cailor”. Aceasta zi era vazuta ca una „a soroacelor”, cand se incheiau diferite calcule. In aceasta zi se faceau platile intarziate, neachitate la Sfantul Gheorghe, dupa cum era obiceiul. Se mai zice si ca plantele sadite dupa aceasta zi nu vor da rod.

ALTE TRADIŢII ŞI OBICEIURI PENTRU 29 MAI 2014:

Cum în această zi se sărbătoreşte şi ÎNĂLŢAREA DOMNULUI,  in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare.

Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

De ÎNĂLŢAREA DOMNULUI se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana. O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.