TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Ce să faci în JOIA MARE, JOIA din SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Pana la JOIA MARE, femeile se straduiau sa termine torsul de frica JOIMARITEI care, in imaginarul popular, era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat, conform crestinortodox.ro.

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Uneltele de tortura ale JOIMARITEI erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: De fapt, JOIMARITA era, la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din JOIA MARE si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE:  In unele locuri (Zona Clujului) de JOIA MARE se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor – un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE:  JOIA MARE este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE:  Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa „cu model”.

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Conform traditiei, in noaptea ce premerge JOIA MARE sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Focurile de JOIA MARE erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din VINEREA MARE.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lasatul Secului, de San – George sau de Sanziene. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite.

TRADITII SI OBICEIURI DE SAPTAMANA MARE (SAPTAMANA PATIMILOR)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma, in jurul lor se asezau scaune „pentru mortii ce urmau sa soseasca” si se dadea de pomana copiilor, vecinilor si rudelor. Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtand denumirea de „incalzitul mosului” dar, de cele mai multe ori, semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute, el avand mai ales caracter de divertisment.

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE: JOIA MARE este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca, dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut.