TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE, de pe 22 APRILIE: Ce să faci pe 22 APRILIE

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Noaptea care face trecerea spre sarbatoarea SFANTULUI GHEORGHE (vechi inceput al Anului Pastoral) este una foarte importanta, in care se crede ca vrajitoarele si strigoaicele ameninta lanurile de grau si vitele, furandu-le laptele. De aceea, toate practicile magice din aceasta noapte sunt destinate apararii animalelor si culturilor.

Traditia populara spune ca in noaptea de dinainte de SFANTUL GHEORGHE vrajitoarele si strigoaicele, goale si despletite, se aduna cate 12 la hotarul satului, fiind indrumate de catre o vrajitoare mai batrana. Se zice ca ele se bat la granita dintre doua tari, iar cele care castiga primesc ploaia, care va aduce un an imbelsugat in tara respectiva. In schimb, in cealalta parte va fi seceta, iar anul nu va fi roditor.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Pentru a fura laptele vitelor si rodul lanurilor, vrajitoarele isi leaga de picior un saculet gol sau o strecuratoare de lapte, pe care le tarasc prin holde si prin pasuni. In acelasi scop, ele taie grau verde cu secera, ingroapa droburi de sare vrajite in drumul vacilor si spun diverse vraji.

Se zice ca cine nu doarme in AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE , poate auzi strigoaicele cantand: De n-ar fi odolean, / Odolean si rostopasca / Fire-ar lumea toat-a noastra.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

In seara de dinaintea sarbatorii SFANTULUI GHEORGHE, barbatii nu trebuie sa iasa afara cu capul descoperit. Daca nu poarta palarie, strigoaicele le pun fraul in cap si ii fac calul lor, alergandu-i dupa cum le vor porunci acestea.

Pentru a indeparta actiunea malefica a vrajitoarelor, se fac diverse practici cu caracter magic.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Se crede astfel ca strigoaicele se sperie de zgomotul puternic. De aceea, cei tineri canta la buciume si fluiere confectionate din scoarta de copac sau din lemn de alun, oamenii tipa sau bat clopotele si lovesc in vase de arama, incercand sa scoata sunete cat mai puternice.

Tot in scopul indepartarii vrajitoarelor, taranii stropesc vitele si grajdul cu apa descantata sau neinceputa, adusa de la rau, stropindu-se si reciproc.

Unii oameni isi duc in AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE la pasunat pe camp, unde le supravegheaza atent.

La intrarea in grajd se pune uneori o grapa cu dintii in sus, pentru a speria strigoaicele.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Tot pentru a indeparta vrajitoarele, oamenii pun buruieni descantate in galeata de lapte umpluta cu apa si le lasa acolo peste noapte. A doua zi, de SFANTUL GHEORGHE, le taie in bucatele mici, si le dau vitelor sa le manance, amestecate cu sare si tarate. Usile si ferestrele sunt unse cu usturoi si impodobite cu ramuri verzi de rachita, fag, rug, par sau leustean. Acestea sunt asezate si la poarta, la grajd, la fantana, la galetile de muls si la coarnele vitelor si ale plugului. Impodobirea cu ramuri verzi simbolizeaza si revenirea naturii la viata.

Traditia populara spune ca cine se plimba dimineata, inainte sa rasara soarele, prin holdele pline de roua, va fi sanatos.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

In AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE se deschid cerurile, pentru a da putere pomilor sa infloreasca. Pentru ca SFANTUL GHEORGHEeste stapanul verii, oamenii planteaza in fata casei un pom verde. Daca acesta se prinde, spun ca pomul le-a fost dat de SFANTUL GHEORGHE.

Pentru a fi ageri si sanatosi tot anul, oamenii se bat, in AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE, cu urzici.

Pentru a avea noroc, in AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE, oamenii fac focul viu . Acesta este aprins de feciori necasatoriti, prin frecarea lemnelor uscate. Scopul acestui foc este acela de a purifica spatiul de fortele malefice, de a indeparta vrajitoarele si pagubele provocate de natura. Spre deosebire de focul obisnuit, aprins cu amnarul sau chibritul, focul viu este aprins cu ajutorul lemnelor uscate, prin rotatia lemnului moale pe lemnul tare.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Oamenii sar peste acest foc, in AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE, spunand formule magice. Focul ramane aprins pana cand turmele coboara de la munte. Din cenusa focului viu amestecata cu alte plante, se pregatesc medicamente pentru boli de piele.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Acest obicei este extrem de vechi, dar inca se mai practica, in special de catre ciobani. Cel care practica ritualul, in trecut, se dezbraca, avand grija sa nu pastreze asupra sa niciun obicet metalic, nici macar un inel. Apoi iesea din casa, intr-un loc ferit de priviri straine, ca sa aprinda focul. Scanteia se facea, dupa cum am mentionat, prin frecarea lemnelor unul de celalalt, insa doar daca se aprindeau prin aceasta metoda focul era numit viu. El se aducea apoi in vatra casei si se pastra cu mare grija tot anul, mai ales la candela. Se credea ca acest foc apara casa de agresiunile oculte.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE AJUNUL SFANTULUI GHEORGHE:
(SÂNGEORZUL VACILOR)

Se spune totodata ca in aceasta noapte apar flacari deasupra locurilor unde sunt ingropate comori.