TRADITII si OBICEIURI de AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE: Ce se face în AJUNUL CRĂCIUNULUI

de:
22 dec. 2014
30 Afișari
TRADITII si OBICEIURI de  AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE: Ce se face în AJUNUL CRĂCIUNULUI

TRADITII SI OBICEIURI DE  AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE:

Ajunul este ziua în care românii împodobesc bradul de Crăciun şi, conform Enciclopediei Crăciunului, scrisă de Gerry Bowler, un obicei pe care există doar în ţara noastră şi în Ungaria este atârnarea de bomboane învelite în staniol în brad.

Tot în Ajun, copiii merg la colindat. Unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar, în stea, o lumânare luminează o scenă biblică. Masa de Crăciun este formată, conform tradiţiei, de carne de porc, ciorbă, sarmale în foi de varză şi cozonac şi, în unele regiuni, include o prăjitură ale cărei straturi de aluat simbolizează scutecele pruncului Iisus.

Conform ghidurituristice.info, în zona Olteniei, tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului de către fetele nemăritate. În ajun are loc scormonitul în foc: toţi membri familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun câteva versuri ce au menirea să protejeze gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodata sunt invitaţi şi colindătorii să facă acelaşi lucru.

În ajunul Crăciunului încep să vină colindătorii: mai întâi copii mici, apoi în seara de ajun urmau copii şcolari care colindau colinde la fereastră şi primeau nuci şi colaci; ultimii şi cei mai aşteptaţi erau flăcăii. Aceştia erau cel mai bine primiţi în casele cu fete de măritat; ei repetau colindele din timpul anului pentru a nu se face de râs. Aceştia aveau printre ei un tânăr ce era responsabil cu adunatul vinului într-o bute (sau butoi), şi un tânăr responsabil cu adunatul darurilor, denumit şi iapa.

TRADITII SI OBICEIURI DE  AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE:

În Transilvania există şi obiceiul mersului “cu capra” – un tip de colindat la care participau flăcăii dar şi tinerii însuraţi; un tănăr se deghiza în capră şi făcea doar năzbâtii în casa celor ce erau colindaţi.

In Ajun, femeile din MOLDOVA coceau un colac în formă de cifra 8, care în primăvară urma să fie afumat şi pus între coarnele boilor ce arau pământul. Masa de Crăciun urma să conţină 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte. Nimeni nu mănâncă până când preotul nu venea să sfinţească bucatele.

 Tot în ziua ajunului începeau şi colindătorii să meargă pe la casele oamenilor; de dimineaţă colindau copiii cei mai mici, spre după masă urmau şcolarii iar spre seară colindau tinerii. Colinda începea de la cei mai importanţi oameni ai comunităţii, cum ar fi preotul şi învăţătorul, apoi urmau rudele şi familiile ce aveau fete de măritat.

TRADITII SI OBICEIURI DE  AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE:

În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să fie luminos şi spornic. În această zi se împodobeşte bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cărnaţ şi o sticlă de răchie, daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun graunţe şi fân.

Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă. Ei colindă din casă în casă, apoi sunt primiţi în ogradă unde primesc nuci, mere şi răchie; răchia este adunată într-o damigeană  e vătav(conducătorul colindătorilor); acesta are pe faţă o mască pentru a nu fi recunoscut; spre dimineaţă veneau la colindat copii mai mici.

TRADITII SI OBICEIURI DE  AJUNUL CRĂCIUNULUI, 24 DECEMBRIE:

 Tot în această seară, tinerii se adunau pe la case în grupuri de fete şi feciori şi se mascau: baieţii purtau măşti de femei iar fetele purtau măşti de bărbaţi, apoi plecau prin sat. Se adunau în mai multe case unde începeau să danseze : fetele cu maşti de băiat luau câte o tânără la joc iar băieţii, cu măşti de fete luau câte un fecior; în timpul jocului mascaţii sărută perechea aleasă. Acești mascaţi purtau numele de Bloji.

 În Bucovina, se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară iar satul să fie curat în noaptea de Crăciun; de asemenea se spune că este un mare păcat dacă o gospodărie are uşa închisă în ajunul Crăciunului şi nu poate să-i primească pe colindători.

Cookies