Zânele din 23 și 24 iunie: Rusaliile şi Sânzienele, tradiţii şi superstiţii

RUSALII SI SANZIENE: Sărbătoarea de Sânziene este dedicată fetilității sau cultul soarelui- primul Zeu la care s-au închinat oamenii. Este o celebrare câmpenească, consacrată zânelor bune, cunoscută și ca Dragaica, conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra.

Sânzienele erau considerate, în credința populară, niște femei frumoase, preotese ale Soarelui, care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările și vindecă bolile și suferințele oamenilor.

În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de aflare a ursitei și norocului în gospodărie, iar, în dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le arunca pe acoperișul caselor: dacă coronița rămânea pe casă, superstiția spune că omul care a aruncat-o va trăi mult; dacă aluneca sprea marginea acoperișului sau cădea de pe el, va muri repede.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută și sub denumirea Amuțitul Cucului deoarece este legată și de superstiția conform căreia, dacă această pasăre încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasă.

În ceea ce priveşte Rusaliile, ele sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zane, soimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului sau ursoaice. Rusaliile erau respectate, dar nu indragite pentru ca aduceau tot felul de boli.

Oamenii nu stiu cate sunt si nu le spun pe nume, ca nu cumva sa le supere. Rusaliile umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta locuri neumblate. Despre locurile unde au jucat se spune că raman arse si neroditoare.

Din unele legende, aflam ca Rusaliile rapesc din cand in cand un tanar frumos ca sa joace cu el. Cand este eliberat, tanarul nu are voie sa le descopere altora cantecele lor si nici sa le marturiseasca semenilor ce a vazut. In caz contrar, sunt pedepsiti cu moarte sau paralizie.

Conform CreştinOrtodox.ro, pentru a apara gospodaria de invazia Rusaliilor, oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Totodată, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei. La porţile cimitirelor se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. Apoi, sătenii îşi oferă unii altora bucatele sfinţite sau le împart săracilor.

Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Tot de Rusalii se întâlneşte obiceiul Dansul Căluşarilor, mai ales în Oltenia, un joc ce aduce sănătate şi noroc. În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.
În Ardeal, se regăseşte „Împănatul boului”. Pe uliţele satului, se desfăşoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserică, unde este sfinţit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat şi o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânăra se va căsători în anul ce urmează.
De Rusalii, se ţine „Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.
Superstiţii de Rusalii
– nu se lucrează în ziua de Rusalii, altfel poţi fi pedepsit de puterea Ielelor, nu e bine să mergi la câmp sau în vie, în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, pentru că rişti să te întâlneşti cu spirite rele
– de la Rusalii, pentru nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac
– nu e bine să te cerţi cu alţii, pentru că poţi fi pedepsit de zânele rele.