Tot ce e minunat în București e pus laolaltă la Casa Mița Biciclista. Aici ne așteaptă „Frumusețea unui oraș”, declarație de dragoste pentru locul în care trăim

09 iun. 2023
939 Afișari
Tot ce e minunat în București e pus laolaltă la Casa Mița Biciclista. Aici ne așteaptă
Tot ce e minunat în București e pus laolaltă la Casa Mița Biciclista. Aici ne așteaptă "Frumusețea unui oraș", declarație de dragoste pentru locul în care trăim | Foto credit: Alberto Grosescu, albertogrosescu.com.

Expoziția „Frumusețea unui oraș”, curatoriată de Pavillon de l’Arsenal din Paris, deschide primul sezon cultural al Casei La Mița Biciclista, Stabiliment Creativ, inițiat de ARCEN. Proiectul cuprinde lucrări ale mai multor artiști, scriitori, urbaniști, arhitecți, fotografi care au surprins Bucureștiul în ipostazele sale fericite, dar și texte, poezii și obiecte care spun povestea fără sfârșit a vechiului și a noului oraș. Conceptul proiectului dedicat frumuseții Bucureștiului a fost realizat de arh. Dorothee Hasnaș și este structurat în șase teme, care ne invită să citim sufletul orașului, să-l înțelegem și să ținem la el. Până la urmă, frumusețea unui oraș stă în ochii celui care îl privește și, mai ales, îl trăiește. Interviu cu arh. Dorothee Hasnaș, mai jos.

Foto credit: La Casa Mița Biciclista.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.

Expoziția de la Casa Mița Biciclista ne invită să reflectăm la frumusețea Bucureștiului, dincolo de trafic, poluare și zgomot

În „Frumusețea unui oraș” veți descoperi imagini ale Bucureștiului vechi ale lui Alex Gâlmeanu, dar și unele noi, inclusiv cele semnate de Andrei Bârsan, Alberto Groșescu, Ana Vasile, vederi cu orașul văzut de sus surprinse de Ștefan Tuchilă, pictura cu praf din Berceni a lui Nicolae Comănescu, plăcuțele cu poezii ale poetului Mugur Grosu și multe alte dovezi menite să ne convingă că Bucureștiul merită și are de ce să fie iubit. În plus, o colecție de obiecte ne arată spiritul locului: o piatră cubică, o coroană de salcie de la Dâmbovița, o eugenia, o minge de pe un acoperiș, un borcan cu miere în care albinele au adunat toate aromele unui cartier. Expoziția „Frumusețea unui oraș” explorează noțiunea de frumusețe în arhitectură și planificare urbană și creează un dialog între frumusețea Parisului și cea a Bucureștiului”, anunță ARCEN. „Frumusețea” este deschisă până în ziua de 2 iulie 2023, iar vizitarea (cunoașterea) ei este posibilă în fiecare săptămână, de joi până duminică.

dorothee hasnas
Conceptul proiectului dedicat frumuseții Bucureștiului a fost realizat de arh. Dorothee Hasnaș. Foto credit: Costin Zamfir.
Imagine de la deschiderea expoziției. Foto credit: Costin Zamfir.

„Dacă Bucureștiul nu ar fi un oraș frumos și iubit, noi nu am fi aici”

B365.ro: Este Bucureștiul un oraș frumos?

Arh. Dorothee Hasnaș: Din momentul în care trăim în București ar fi absurd să nu ne placă și să nu-l iubim. Sigur că are o grămadă de probleme, este zgomot și mult trafic, sunt multe de îmbunătățit, dar dacă nu ar fi un oraș frumos și iubit, noi nu am fi aici. Merită să vorbim și despre partea bună a Bucureștiului, ca să o creștem. Dacă vorbim numai despre ceea ce merge prost și despre ce nu ne convine, trebuie să fie foarte frustrant. Este clar că Bucureștiul are multe părți bune.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.

„Partea cea mai bună a Bucureștiului sunt oamenii. Am identificat 3 categorii: cei născuți în oraș, cei care vin aici doar pentru muncă, și turiștii”

B365.ro: Care sunt aceste părți bune?

Arh. Dorothee Hasnaș: În primul rând, oamenii. Evident că orașul are oameni frumoși și mai puțin frumoși, ca orice alt loc din lume. Mulți se plâng că orașul este sufocat de trafic, dar traficul suntem noi și trebuie să vorbim și despre asumarea unui oraș. Am identificat trei feluri de bucureșteni. Sunt cei care au fost dintotdeauna aici, ei s-au născut în București și sunt destul de puțini. Ei merg mult pe jos, cu bicicleta, cu trotineta, cunosc orașul destul de bine și văd locurile altfel, cu alți ochi. Ei sunt bucureștenii nativi, ei sunt aici și în weekend și de sărbători. În momentul în care tu doar lucrezi în București și vii de luni până vineri, nu apuci să vezi orașul. Mi se pare că Bucureștiul este al oamenilor care se plimbă prin el, mai ales în această perioadă în care ne bucurăm de teii înfloriți, de natură, de orașul verde. Pe cei născuți în oraș îi recunoști și după mijlocul de transport pe care îl folosesc, îi vezi cu bicicleta, cu trotineta și pe jos. Nu au una sau două mașini, pentru că știu că este scump și nu are rost să mergi cu mașina până la chioșcul din colțul străzii. Mai ales când cunoști orașul, știi exact unde sunt micile boutique-uri, localuri, cafenele. Am ajuns un fel de capitală a cafelei în aceasta parte a lumii, cel puțin în centru sunt locuri care au o cafea extraordinar de bună. Dacă ieși în restaurante și cafenele, ai un anumit standard și ajungi să ceri un nivel de calitate pe care nu-l găsești în orașele în care nu există acest cult al ieșitului.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Crowne Plaza.

„O caracteristică particulară a Bucureștiului este că tot timpul lumea umblă. Există mereu un ambuteiaj dinspre Sud spre Nord dimineața, iar seara dinspre Nord spre Sud”

Arh. Dorothee Hasnaș: A doua categorie este formată din cei care doar lucrează în București și locuiesc, în special, în suburbii. Ei sunt cei mai mulți, estimăm că sunt în proporție de 70% din numărul total al bucureștenilor. Sunt cei care nu au ocazia să cunoască orașul așa cum este el, pentru că doar îl traversează în mod continuu. O caracteristică particulară a Bucureștiului este că tot timpul, cel puțin de luni până vineri, lumea umblă. Din cauza felului în care s-a dezvoltat Bucureștiul, în partea de Sud avem mai mult cartierele dormitor și o densitate mai mare a populației, iar în Nord sunt mai mult birouri, sedii de corporații, locuri de muncă, Aceasta explică de ce există mereu acest ambuteiaj, dimineața dinspre Sud spre Nord, iar după amiaza dinspre Nord spre Sud. Este un du-te-vino între locuire și muncă și aceasta repezintă politici publice mai puțin înțelepte, dar care ar putea să fie contracarate. Ar trebui să existe mai multe zone de locuit de nivel mediu în partea de Nord a Bucureștiului și mai multe locuri de muncă în Sud.

Foto credit: Casa Mița Biciclista.
Foto credit: Casa Mița Biciclista.
Foto credit: Stefan Tuchilă, „Ultimul etaj”.
„Pentru turiști, Bucureștiul este foarte prietenos, deși are trăsătura orientală a orașului în care găsești cu greu ceea ce cauți”

Arh. Dorothee Hasnaș: A treia categorie o formează turiștii, cei care vin aici din curiozitate. Pentru ei orașul constă mai ales în câteva atracții consacrate și este foarte prietenos; am cunoscut turiști de toate națiile și de toate felurile și toți mi-au spus același lucru. Ei descoperă o activitate febrilă în centru, în cluburi, în parcuri, în locuri de ieșit și asta arată că Bucureștiul este un oraș iubit și coerent. Pentru turiști cel mai greu este să se descurce în București, pentru că orașul este prea puțin semnalizat, deși acum există google maps și alte programe de navigație, dar altfel este destul de greu să te descurci, să cauți adrese. Aceasta este o trăsătură orientală a orașului: este greu să găsești ceea ce cauți. Asta merită spus mai ales când vorbim despre piețele publice. Am avut recent discuții cu urbaniști și arhitecți de patrimoniu din nordul Germaniei și, când vorbeam despre natura orașului, mă întrebau de ce la noi în centru este doar circulație, omul și mașina, și nu sunt piețe publice. Și aceasta vine din vremuri vechi, pentru că Bucureștiul s-a format la întretăierea unor rute comerciale. Orașul nu are granițe naturale, nu este situat sub un munte, nu are deschidere la o apă mai mare. Nu este un oraș adunat, cum sunt orașele din Transilvania. Bucureștiul s-a format ca un mare târg, aflat la intersecția unor drumuri negustorești. Și atunci, automat, așa s-a împământenit urbanismul specific local. Urbanismul nu apare din senin, ci are legătură cu felul în care circulă oamenii printr-un loc.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
La Casa Mița Biciclista.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Lună plină in București. Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
„Am întrebat oamenii: ce vă place vouă la București? Ce este bun, frumos și definitoriu pentru oraș?”

B365.ro: Despre ce este „Frumusețea unui oraș”, expoziția de la Casa Mița Biciclista pe care o curatoriați?

Arh. Dorothee Hasnaș: Ideea a venit de la Paris. După pandemie, parizienii au fost nemulțumiți de orașul lor și  Primăria a ales sa faca această expoziție despre „Frumusețea orașului”, proiect care a presupus o cercetare de 3 ani de zile și care, până la urmă, le-a dat organizatorilor impulsul de a face ceva și la București. Noi nu am avut echipa, bugetul și nici timpul celor din Paris, însă ne dorim ca la Casa Mița Biciclista să existe un centru de cercetare urbană, cu expoziții care să ne ajute să citim Bucureștiul. În sensul organizării expoziției pariziene am stabilit șase teme prin care citim orașul. Anume: Texturile orașului (imagini, mirosuri, ceea ce putem atinge), Grădinile si spațiul verde, Moștenirea culturală, Cartierele și identitatea lor, Dâmbovița, Oamenii. Am întrebat oamenii: ce vă place vouă la București? Ce este bun, ce este frumos și definitoriu la București? Am invitat artiști, fotografi, scriitori, filosofi, sociologi, urbaniști să contribuie cu texte, obiecte, fotografii și lucrări de artă care să ilustreze aceste aceste șase teme care povestesc despre frumusețea orașului.

„Au contribuit apoi fotografii care au văzut orașul din trei unghiuri, avem imaginile lui Ștefan Tuchilă cu Bucureștiul văzut de sus. Proiectul lui se numește „Ultimul etaj” și el de ani de zile documentează orașul și cartierele văzute de sus”. Foto credit: Ștefan Tuchilă.
„Oamenii au spus că teii dau farmec Bucureștiului. Orașul este cel mai frumos și mai plăcut de descoperit primăvara și toamna”

Arh. Dorothee Hasnaș: Primul lucru adus în expoziție a fost un borcănel de miere, pentru că un oraș se cunoaște cu toate simțurile. În mierea aceea erau aromele unui întreg cartier. Am vorbit cu peisagiști, aveam și ierbarele unor studenți peisagiști și așa am ajuns la discuția despre ce plante sunt definitorii pentru București. Toată lumea a spus: teiul, Bucureștiul este cel mai frumos și mai plăcut de descoperit primăvara și toamna. Are parcuri și grădini, are texturi în toate părțile care-l compun, de la borduri și fațade și până la cerul de deasupra orașului, toate acestea sunt texturi. Și, întotdeauna, în centru se află oamenii. Când întrebi pe cineva de ce s-a decis pentru București o să spună că a venit după cineva sau pentru cineva. Nu este un oraș pe care să-l iubești pentru că îți oferă nu știu ce posibilități, că este romantic sau că-ți oferă un râu extraordinar. Dâmbovița acum nici măcar nu se simte, Dâmbovița a fost tema pentru care am găsit cel mai greu texte ca să o ilustrăm, deși are un potențial enorm, care merită să fie dezvoltat.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
„Cu cât hrănim poveștile bune despre București și le scoatem în față, cu atât ele or să crească, pentru că oamenii se vor simți încurajați”

Arh. Dorothee Hasnaș: Știți povestea aceea care spune că în mine se bat doi lupi, unul este plin de dragoste, celălalt de ură – cine o să câștige? O să câștige cel pe care-l hrănești mai mult. Și cred că așa este și cu orașul, cu cât hrănim poveștile bune despre el și le scoatem în față, cu atât ele or să crească, pentru că oamenii se vor simți încurajați. Bucureștiul nu este numai trafic, mizerie și tristețe, nu poți să numeri mereu numai părțile lui negative, eu nu aș putea să trăiesc cu asta. Dacă este tot timpul rău, plecăm, gata, închidem și ultimul stinge lumina.

„Au contribuit apoi fotografii care au văzut orașul din trei unghiuri, avem imaginile lui Ștefan Tuchilă cu Bucureștiul văzut de sus. Proiectul lui se numește „Ultimul etaj” și el de ani de zile documentează orașul și cartierele văzute de sus”. Foto credit: Ștefan Tuchilă.
„Au contribuit apoi fotografii care au văzut orașul din trei unghiuri, avem imaginile lui Ștefan Tuchilă cu Bucureștiul văzut de sus. Proiectul lui se numește „Ultimul etaj” și el de ani de zile documentează orașul și cartierele văzute de sus”. Foto credit: Ștefan Tuchilă.
„Eu cred că, în mare măsură, lucrurile nu sunt albe sau negre, ci țin mai mult de obiceiurile noastre”

Arh. Dorothee Hasnaș: Pentru ilustrarea temelor am plecat de la ceea ce exista, erau deja cărțile despre București de la editura Humanitas și de acolo am ales o parte din texte. Au contribuit apoi fotografii care au văzut orașul din trei unghiuri, avem imaginile lui Ștefan Tuchilă cu Bucureștiul văzut de sus. Proiectul lui se numește „Ultimul etaj” și el de ani de zile documentează orașul și cartierele văzute de sus. Eu cred că, în mare măsură, lucrurile nu sunt albe sau negre, ci țin mai mult de obiceiurile bucureștenilor. Apoi avem imagini de la nivelul ochiului și detalii caracteristice.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.
„La noi, Administrația face totul din banii contribuabilului, dar contribuabilul nu se implică, abia acum începe să apară și la noi implicarea, prin mici grupuri de inițiativă civică”

B365.ro: Care este diferența dintre expoziția dedicată Parisului și cea bucureșteană?

Arh. Dorothee Hasnaș: La expoziția de la Paris, fiind o lucrare vastă de cercetare, au participat mai mulți contribuitori. Acolo se dezbate de mai mult timp starea orașului, temele lor sunt mult mai precise și mai detaliate. Pentru că publicul parizian este obișnuit să dezbată despre orice, despre mobilierul urban, de exemplu. La noi, Administrația face totul din banii contribuabilului, dar contribuabilul nu se implică, abia acum începe să apară și la noi implicarea, prin mici grupuri de inițiativă civică, cu oameni care fac diverse îmbunătățiri în cartierul lor, de exemplu. Cartierele contează foarte mult, bucureștenii se identifică în primul rând prin cartierele lor. Centrul este spălat cu atâtea ape și impresii, apar statui, dispar statui, se iau hotărâri, se mută, se schimbă, dar lumea nu se identifică cu Centrul orașului. Dacă-l întrebi pe un bucureștean de unde este, o să-ți spună că e din Titan, Dorobanți, Berceni, etc. Ei nu citesc tot orașul, ci doar cartierul. Ajungi să cunoști cartierul după oamenii pe care îi vizitezi, te duci într-un cartier pentu că ai ceva de rezolvat acolo, nu pentru că te-ai apucat să descoperi orașul sau că e ceva interesant de aflat acolo. De aceea, expoziția te ajută să citești tot orașul, cu toate părțile bune care îl compun.

Foto credit: Alberto Groșescu, ARCEN, albertogrosescu.com.

 

Cookies