Topul celor mai poluate zone din Capitală. Cât de periculos e aerul din cartierul tău?

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Capitală cuprinde opt staţii: Cercul Militar, Mihai Bravu, Drumul Taberei, Titan, Lacul Morii, Măgurele, Berceni şi Baloteşti. În 2011 s-a depăşit numărul permis de zile cu concetraţii peste limistele admise zilnice pentru pulberi în suspensie la cinci staţii. În aceeaşi perioadă, au fost depăşite concentraţiile medii anuale şi pentru dioxid de azot la trei dintre staţiile monitorizate.

Cea mai poluată zonă din Capitală este Drumul Taberei, unde în 2011 s-a depăşit concentraţia admisă de pulberi în suspensie (PM10) timp de 79 de zile. Foarte poluate au fost şi zonele Lacul Morii şi Titan unde au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor de PM10 timp 69 de zile. Valorile maxime admise au fost depăşite şi în zonele Măgurele (54 de zile), Berceni (49 de zile), Baloteşti (41de zile), Mihai Bravu (39 de zile) şi Cercul Militar (25 de zile), potrivit Raportului pe anul 2011 privind stadiul realizării măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului în Municipiul Bucureşti.

Poluanţi mortali

Ambele tipuri de poluanţi, PM10 şi dioxidul de azot sunt foarte periculoase pentru sănătate. Astfel, pulberile în suspensie prezintă risc foarte ridicat de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilarie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scazută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură, potrivit datelor de la Ministerul Mediului.

Principalele surse de pulberi sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei şi centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete.

Și dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice.

Primăria Capitalei: Suprafaţa de spaţiu verde în Capitală a crescut

Prinicipala barieră împotriva poluării o reprezintă spaţiul verde, iar potrivit Primăriei Capitalei, la acest capitol Bucureltiul stă bine. Astfel, potrivit Cadastrului Verde al Capitalei, suprafaţa verde pe cap de locuitor în Bucureşti este de 23,21 metri pătraţi, potrivit normelor impuse de UE. Tot Uniunea Europeană obligă ca până în 2013 Capitala să ajungă la 26 de metri pătraţi se paţiu verde pe cap de locuitor.

Pe primul loc la suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este Sectorul 1 cu 77,19, asta în condiţiile în care această zonă administrativă are multe parcuri, pădurea Băneasa, dar şi un număr mai mic de locuitori comparativ cu alte sectoare. Pe locul doi se situează Sectorul 4, cu 21,12 mp/locuitor, pe trei Sectorul 6 cu 17.71 mp/locuitor, iar pe locurile 4 şi 5 sectorul 3 cu 16,27 mp/locuitor, respectiv Sectorul 5 cu 12,80 mp/locuitor. Pe ultimul loc, este sectorul 2, cu doar 12,43 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.