Top trei palate, trei arhitecți pe Bulevardul Schitu Măgureanu. Care sunt cele mai frumoase tururi ghidate prin București în luna martie

Se anunță vreme frumoasă în luna martie, de aceea Asociația Istoria Artei ne invită să descoperim povestea unor clădiri excepționale din vechiul București. Cu informații inedite din arhive, istoricul de artă Oana Marinache ne propune o călătorie de studiu și relaxare în Centrul Vechi, o plimbare cu folos estetic și sufletesc pe strada Povernei, bulevardul Schitu Măgureanu și Bulevardul Aviatorilor. Importanța acestor tururi ghidate este dată de faptul că Oana Marinache și-a făcut o a doua casă din Arhivele Primăriei Bucureștiului și poate să ne ofere date certe din dosarele de autorizare ale construcțiilor, o istorie exactă a proprietăților și a edificiilor bazată pe documente inedite, și nu povești subțiri, romanțate.

Sâmbătă, 2 martie, de la ora 12, Asociația Istoria Artei ne dă întâlnire în Centrul Vechi ca să redescoperim Patrimoniul Imobiliar Chrissoveloni. Sâmbăta următoare, 9 martie, tot de la ora 12, începe plimbarea pe strada Povernei iar sâmbătă 16 martie, ora 12, o călătorie pe strada Schitu Măgureanu. Sâmbătă, 23 martie, urmează explorarea Bulevardului Aviatorilor II – numerele pare. Înscrierile pentru aventură le puteți trimite la adresa: tururighidate@gmail.com.

Tururi în premieră pe strada Povernei și pe bulevardul Schitu Măgureanu

Oana Marinache, istoric de artă: Profităm de vremea frumoasă din luna martie și sâmbătă, 2 martie, ne vom întâlni în Centrul Vechi pentru a redescoperi patrimoniul imobiliar al bancherilor greci, Chrissoveloni. Pornind de la arhiva ajunsă în spațiu public – după naționalizarea proprietăților – dar și de la puținele fotografii ale familiei, am reconstituit o lume impresionantă într-un album publicat în 2016. Anul trecut am avut deosebita onoare de a organiza un eveniment privat în care dl. Jean Chrissoveloni ne-a povestit despre planurile pentru extinderea clădirii sale din strada Blănari. Acum o să ne plimbăm pe strada Lipscani, apoi pe Blvd. Brătianu și apoi voi prezenta proprietățile rezidențiale de pe strada Negustori și str. Constantin Budișteanu. Pentru săptămânile următoare am prevăzut două tururi în premieră, unul pe strada Povernei (pentru care avem informații noi din arhive) și unul pe Schitu Măgureanu, o zonă pe care foarte mulți dintre cei care iubesc Bucureștiul ne-au cerut să o investigăm și pe care astăzi o putem în sfârșit prezenta cu date certe.

Palatul “Societății Studenților la Medicină” de pe Blvd. Schitu Măgureanu, opera arhitectului Arghir Culina

B365.ro: Care este istoria clădirii “Societății Studenților la Medicină” de pe blvd. Schitu Măgureanu? Știu că aveți informații în premieră și includem edificiul în topul nostru, tocmai pentru că nu se știau prea multe despre acest palat.

Oana Marinache, istoric de artă: ”Societatea Studenților în Medicină” a fost fondată în 1875 și recunoscută ca persoană morală în anul 1897. La începutul secolului al XX-lea aveau 2 camere închiriate în Palatul Eforiei Spitalelor Civile de pe Blvd. Elisabeta. Printr-o cerere depusă de președintele Ioan Simionescu, în ianuarie 1912, se solicită Primăriei Capitalei un teren pentru a ridica un sediu propriu.  Primăria alocă cu titlu gratuit câteva terenuri importante prin poziția lor pe Blvd. Schitu Măgureanu și Splaiul Dâmboviței, beneficiari fiind Societatea ”Tinerimea artistică” (540 m.p.), Societatea Studenților în Medicină (480 m.p.) și Societatea Ofițerilor Veterani (420 m.p.). (Arhivă P.M.B., dosar 1914-1923).

„Studenții la medicină beneficiau de mese gratuite. Clădirea aceasta impunătoare, care acum nu mai pare să aibă nicio funcțiune și este abandonată, s-a realizat cu atâtea eforturi”

Oana Marinache, istoric de artă: Inițativa ridicării unui local propriu prinde din nou contur după anul 1918, odată ce se pune în discuție reluarea activității universitare. ”Societatea Studenților în Medicină” a fost reînființată în 13 noiembrie 1919 și primele acțiuni au fost îndreptate înspre îmbunătățirea igienei și stării sanitare, precum și asigurarea unei cantine pentru oferirea de mese gratuite studenților. În aprilie 1923 Ministerul Instrucțiunii garantează începerea construcției, dar i se resping primele planuri, care probabil erau semnate de arhitectul instituției (nenumit). Planurile arh. Arghir Culina sunt semnate in ziua de 13 decembrie 1923 și comanda ar fi putut veni din partea Întreprinderilor Generale Ing.Tiberiu Eremie, cu care arh. Arghir Culina a colaborat la o serie de imobile interbelice impunătoare.

Palatul Tinerimii Artistice, realizat de arh. Virginia Andreescu a fost ridicat în același timp cu cel al Societății Studenților în Medicină, 1924-1927

Oana Marinache, istoric de artă: Șantierul clădirii Societății Studenților în Medicină s-a desfășurat în perioada 1924-1927, concomitent cu cel al clădirii vecine, Palatul Tinerimii Artistice (bd. Schitu Măgureanu colț cu str. Gutemberg), realizat după proiectul arhitectei Virginia Andreescu. Arhitectul Costinescu face recepția în octombrie 1927, în baza unui referat pentru plăți întocmit de arh. Arghir Culina. Inaugurarea a avut loc în data de 11 decembrie 1927, președintele studenților mediciniști fiind Titu Cureleanu.

Oana Marinache, istoric de artă: Clădirea aceasta impunătoare, a “Societății Studenților la Medicină” care acum nu mai pare să aibă nicio funcțiune și este abandonată, s-a realizat cu atâtea eforturi. Studenții nu au reușit să strângă milioanele necesare, dar pentru ei au garantat Ministerul Instrucțiunii, lichidarea datoriilor făcându-se abia în 1931. Clădirea a avut un cost total de 17 milioane lei, din care 10 milioane au fost strânși de Societatea studenților, 2 milioane au fost dați de Banca Națională, iar alte 2 milioane de către Soc. Întreprinderilor Tehnice (ing. Tiberiu Eremie). Foarte interesant că au mai beneficiat de o finanțare de 3 milioane lei, împrumutați de la ziarul ”Universul” în 1927 cu o dobândă de 8%. Reprezentanții ziarului au strâns fondurile prin subscripție publică de la cititori, într-o campanie pentru căminele studențești.

“Surpriza cea mare a fost că am descoperit în arhive două clădiri realizate de arh. Petre Antonescu pe blvd. Schitu Măgureanu”

B365.ro: Ce ați descoperit nou pe blvd. Schitu Măgureanu?

Oana Marinache, istoric de artă: Este o stradă și o zonă rezidențială cu totul deosebită, mai ales pentru cei care au vederea spre Grădina publică a Cișmigiului. Surpriza cea mare a fost că am descoperit două clădiri realizate de arh. Petre Antonescu. Sunt atât de rare, de puțin știute și de valoroase comenzile private ale lui Petru Antonescu, încât nu mă așteptam. Reședințele au fost realizate înainte de Primul Război Mondial în stilul academist beaux-arts, un stil în vogă atunci dar cu care nu îl mai asociem pe Antonescu, considerat astăzi unul dintre reprezentanții stilului neoromânesc.

De asemenea, să menționăm în topul acesta, blocul realizat de arh. Horia Creangă. Povestea, aici:

Clădirile proiectate de Horia Creangă în București au ajuns de nerecunoscut. Buline roșii, degradare și dispreț pentru opera celui mai mare arhitect modernist al anilor ’30-’40

Oana Marinache, istoric de artă: Și în zona Cișmigiu avem parcelări particulare. Din Schitu Măgureanu se deschide strada Gheorghe Lazăr unde a existat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, o inițiativă a unui personaj ”străin”, F.Thyr. Nu știam exact dacă a fost arhitect sau antreprenor, însă am avut surpriza să îi regăsesc numele printre membrii fondatori ai Societății Arhitecților (înființată pe 26 februarie 1891) și să aflu din presa de epocă ca a fost arhitectul Corpului de geniu. Cert este că a ridicat mai multe imobile care, ulterior, au fost preluate de Societatea de Asigurări ”Patria”. În perioada interbelică, unele dintre clădirile din parcelare au suferit transformări realizate de arh. Arghir Culina și arh. Paul Smarandescu.

“Clădirea S.N.S.P.A. de pe strada Povernei a fost dota de nuntă a „Coanei Mița”, Maria, fata lui Mihail Kogălniceanu și a Ralucăi Lamotescu

B365.ro: Tot în luna martie va fi și turul ghidat dedicat străzii Povernei. Povestea clădirii S.N.S.P. A este cu totul specială. Ce ați descoperit? Cum a fost edificată?

Oana Marinache, istoric de artă: Un vast teren se afla în posesia arh. Carol Benisch (1822-1896), care a deschis aici străzi (C. Coandă și V. Alexadri) și a vândut parcele. Această proprietate a fost vândută Ralucăi Lamotescu anterior anului 1887. Ea va constitui dota de nuntă fiicei sale, Maria (1870-1930), născută dintr-o relație cu Mihail Kogălniceanu. Coana “Mița” Maria va deveni în anul 1888 soția avocatului Jean Lecca și vor avea 4 copii, dintre care o fiică, Margareta, care va fi soția pictorului Henri Catargi și apoi a lui Henri Coandă. Maria Lamotescu se va căsători în anul 1909 cu avocatul Tase Eliade, secretarul primului ei soț, cu care a mai avut 2 copii. În anul 1929, familia vinde proprietatea Ministerului Muncii care va realiza în următorii ani (1929-1933), construcția Căminului de Ucenici “Prințesa Maria”. Vă las plăcerea să citiți o evocare a vizitei Reginei Elena din 1942. (Timpul, 26 februarie 1942).

În luna aprilie 2024, Asociația Istoria Artei ne așteaptă la o altă explorare a vechiului București. Programul, mai jos.

6 aprilie Strada Olari – Blvd. Ferdinand (tur ghidat în premieră).

13 aprilie Case și palate pe Calea Dorobanților (tur ghidat în premieră).

20 aprilie Excursie la Sinaia: strada Avram Iancu.

27 aprilie Excursie la Mogoșoaia.