Casa Dr. Angelescu sau Palazzo Lido de astăzi, fosta reședința a medicului Constantin Angelescu, unul dintre cele mai reușite proiecte ale arh. Ion N. Socolescu. Vila dr. Ion Moscu, proiectată de arh. Gh. Simotta. Casa Sabinei Brătianu, fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu, semnată de arh. Petre Antonescu, sunt numai câteva dintre clădirile somptuoase de pe strada C. A. Rosetti care au supraviețuit timpurilor, iar unele au avut șansa să fie restaurate și valorificate. Mai jos interviu cu Oana Marinache, istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei, despre ce poți să admiri în această primăvară pe una dintre cele mai importante străzi din București, C. A. Rosetti.
În curând, Asociația Istoria Artei va publica în seria ArhiTUR un studiu dedicat proprietăților istorice de pe strada C. A. Rosetti. Istoric de artă și manager de proiecte culturale, Oana Marinache organizează tururi ghidate de arhitectură bucureșteană și ne invită acum să descoperim clădiri excepționale din Bucureștiul marilor speranțe, documentate în arhive.
B365.ro: Cum vor fi aceste tururi de primăvară, cum descoperim orașul la început de primăvară?
Oana Marinache, istoric de artă: “În primul rând, descoperim Bucureștiul la pas și, de asemenea, îl descoperim prin prisma cercetărilor de arhivă. La sfârșitul unei cercetări îndelungate, am organizat în ultimii ani mai multe tururi pe strada Clemenței, astăzi C. A. Rosetti. Recent am avut ocazia să și vizităm cu grupul două proprietăți, prin bunăvoința Artmark și a Hotelului Boutique Scala. Am prevăzut aceste evenimente în programul nostru cultural tocmai pentru a deschide apetitul bucureștenilor pentru îmbogățire sufletească și culturală, pentru a atrage persoane noi în grupul nostru, dar și pentru a pregăti lansarea publicației ArhiTur, dedicată străzii C. A. Rosetti. În seria noastră Arhitur publicăm informații în premieră, fotografii vechi și noi, planșe de arhitectură, tocmai pentru a putea să înțelegem cum au evoluat anumite proprietăți, ce s-a întâmplat cu anumite locuri din centrul Bucureștiului, care au fost proiectele de sistematizare și urbanism, cum au evoluat străzile, bulevardele, grădinile publice, ș.a.m.d. După studiul dedicat străzii Clemenței-C.A. Rosetti o să avem două numere ArhiTur dedicate străzilor Romulus și Manea Brutaru- azi gen. Constantin Budișteanu, ca să rămână ceva scris, palpabil, care să poate fi ulterior studiat de alți cercetători sau de alți pasionați de vechiul București”.
B365.ro: Care este povestea străzii C.A Rosetti?
Oana Marinache, istoric de artă: “Vechea denumire este cea de strada Clemenței. De altfel, este și denumirea cu cea mai lungă durata, care s-a perpetuat de-a lungul secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, cu prilejul unei vizite (1906) la București a primarului Vienei, Karl Lueger, pentru o perioadă scurtă de timp, strada a fost rebotezată (1907). Acest nume propriu, Karl Lueger, a fost dat și străzii Fântânei (actuală gen. Henri Berthelot), înainte de Primul Război Mondial, în cinstea acestui austriac susținător al cauzei românilor din Transilvania. Oficialitățile și oamenii de cultură au decis apoi ca strada să se numească C. A. Rosetti, un personaj cheie al Bucureștiului, om politic, editor important, om de cultură care locuit cu familia sa la numărul 12, chiar în dreptul Bisericii Boteanu. Ulterior și strada Sfântul Spiridon, cea aflată în continuare străzii C. A. Rosetti, a fost rebotezată Maria Rosetti, după numele soției de origine scoțiană a lui C. A Rosetti. Așadar, avem un caz unic în București în care doi membri ai aceleași familii sunt omagiați în felul acesta și așa au rămas tot împreună în amintirea noastră, de-a lungul istoriei”.
B365.ro: Care sunt cele mai frumoase proprietăți de pe C. A. Rosetti, dacă ar fi să facem un TOP 5?
Oana Marinache, istoric de artă: “ De obicei, vorbim în publicația ArhiTur despre fiecare proprietate de pe o parte și de cealaltă a străzii, în ordine de la numerele impare și cele pare. În acest caz, constatăm că, pe partea cu numere impare, destul de multe reședințe istorice au avut șansa să fie bine păstrate. Proprietarii sau chiriașii sau instituțiile care au ocupat aceste imobile au păstrat interioarele și lucrările de arhitectură așa cum au fost ele concepute inițial. Este o stradă cu câteva monumente istorice, cu clădiri din toate epocile arhitecturii noastre bucureștene. Alte clădiri au avut o altă soarta. De pildă, blocul Algiu a căzut la cutremurul din anul 1977, era chiar pe colț cu B-dul Magheru, iar imobilul a fost înlocuit cu blocuri din perioada comunistă”.
Oana Marinache, istoric de artă: “În topul acesta aș aminti de Palatul Cesianu, clădirea care adăpostește astăzi o casă de licitații și un spațiu expozițional foarte plăcut, care poate fi vizitat de oricine cu prilejul evenimentelor culturale. A aparținut membrilor familiei Cesianu și a fost proiectată de arhitectul de origine elvețiană, John Elisee Berthet; a fost construită între anii 1892-1893. Reședința aceasta somptuoasă poartă și numele generației următoare. Cesianu a avut numai fete și una dintre ele s-a căsătorit cu un Racoviță, de aceea întâlnim denumirea de Palatul Cesianu-Racoviță. Aș mai aminti și de casa doctorului Constantin Angelescu. In anul 2013 am avut șansa, împreună cu membrii Asociației Istoria Artei și cu descendenta doctorului, ministrului și ambasadorului, cu d-na Ioana Angelescu, să organizăm un eveniment cultural de sărbătorire a activității arh. Ion N. Socolescu. Familia Angelescu a achiziționat în anul 1904 o proprietate mai veche a familiei Butculescu. Dr. Angelescu a cumpărat terenurile dinspre viitorul Bulevard al Colței, dinspre strada Franklin și strada Poșta Veche -actuală Nicolae Golescu-, deci a deținut o suprafață foarte mare de teren pe care a inițiat niște proiecte interbelice cu totul deosebite. În primul rând amintesc de Palatul Lido, care astăzi are funcțiunea de Hotel Lido (arh. Ernest Doneaud) și, de asemenea, de clădirea cu spații comerciale și apartamenente cunoscută în prezent sub denumirea de Magheru One. Știu că acest imobil a fost recent vândut unei companii austriece. S-a preferat această variantă pentru a putea investi în refacerea altor clădiri care aparțin descendenților familiei Angelescu”.
Oana Marinache, istoric de artă: “Casa doctorului Angelescu a fost extinsă și redecorată interior de arh. Ion Socolescu în acel stil neoromânesc timpuriu, în care predomină elementele orientale, arcul în acoladă, elemente de stucatură deosebite. Acolo era un restaurant italian până în pandemie, acum grădina este abandonată total. De asemenea, remarcabilă este și Casa doctorului Moscu, un personaj tot din perioada interbelică, a fost medicul Familiei Regale. Dr. Moscu provenea dintr-o familie aromână și și-a clădit reședința în anul 1927 la numărul 19, de astăzi. Proiectul a fost semnat de arh. Gheorghe Simotta. Este interesant faptul că atât proprietarul, cât și arhitectul provin din zona Balcanilor. Șansa acestei reședințe a fost să fie cumpărată și amenajată, acum acolo se află un Hotel Scala Boutique. Proprietara a îmbinat istoria casei și frumusețea proprietății de altădată amenajând-o în spiritul acesta de epocă, de eleganță istorică”.
Interior Vila Dr. Ion Moscu, C.A. Rosetti, nr. 19. Foto credit: Asociația Istoria Artei.
Oana Marinache, istoric de artă: „La numărul 31 au cumpărat o casă Grigore și Alexandrina Cantacuzino, din familia Nababului. Vă invit să priviți fotografiile de epocă găsite în arhive. In imaginea de mai jos, Grigore, fiul Nababului și soția sa, Alexandrina, în prima lor călătorie cu automobilul, august, 1900″.
Oana Marinache, istoric de artă: „Cu toate că nu poate fi vizitată, cu totul deosebită este și Vila Sabinei Brătianu. Ce am descoperit în anul 2018 în arhivă a fost faptul că, după ce soțul Sabinei Brătianui, dr. Constantin Cantacuzino, a murit, prin 1922-1923, Sabina Brătianu a apelat la arh. Petre Antonescu și a extins casa proiectată inițial de arh. Paul Gottereau (1896). Deci ceea ce vedem astăzi la numărul 37 este varianta elaborată în perioada interbelică de arh. Petre Antonescu. Proprietatea are o grădină foarte mare și acolo s-a deschis un restaurant, o grădină de vară, dar nu în casa propriu zisă, ci în spate. Cred că, până la urmă, aceasta ar putea să fie o soluție pentru reședințele acestea istorice uriașe, să fie conservate și valorificate. Este extraordinar faptul că pe o stradă atât de importantă, centrală precum este astăzi C.A. Rosetti, cele mai multe clădiri sunt îngrijite și au o funcțiune, sper și un viitor”.
Oana Marinache, istoric de artă: „Dincolo de acest top 5 al fostelor reședințe boierești, mi-aș permite să fac și o reverență în fața creatorilor caselor și imobilelor de altădată. Pe strada C. A. Rosetti au lucrat nume importante precum: arhitecții Paul Gottereau, John Elisée Berthet, Josef Schiffelleers, Marcel Maller, Filip Xenopol, N.C.Michăescu, G.Simotta, Paul Smărăndescu, Dimitrie Maimarolu, Marcel Locar, Statie Ciortan, arh. Ion și Tiberiu Niga, Constantin Ciogolea precum și inginerii Grigore Cerkez, Emil Prager, Leopold și Karl Schindl, Iosif Rosinthal, E. Calmanovici”.
Detalii despre cum puteți achiziționa publicația ArhiTur aici: https://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/2023/03/campanie-strangere-fonduri-arhitur.html. Asociația și Editura Istoria Artei: http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/, www.arhivadearhitectura.ro, www.eia.ro