Toni Greblă: Ce s-a construit în București după ‘77 respectă norme stricte privind rezistența la cutremur | Marea problemă a clădirilor construite între 1990 și 2001

Nu sunt puține clădirile cu risc seismic din București. O știm și noi, o spun de multă vreme și experți, o zice azi și prefectul Capitalei, Toni Greblă, care pune și un număr alături de această problemă: „de ordinul a o mie”.

„Ce s-a construit în București după ’77 rezistă la cutremur de 8 pe scara Richter”

Ce s-a construit în București după cutremurul din martie 1977 a respectat reguli stricte privind riscul seismic, a spus Toni Greblă, citat de News.ro:

De altfel ce s-a construit mai ales după anul 1977 s-a construit respectând o normă foarte strictă care permite clădirilor să reziste la un cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter”.

Care sunt, totuși, cele mai sigure clădiri din București

Există o opinie a experților care spune că, în Capitală, cele mai sigure clădiri în caz de cutremur sunt cele construite între 1963 şi 1989 și cele care au fost ridicate după anul 2000. 

Rador amintește că primele norme complete privind rezistența clădirilor în caz de cutremur au fost adoptate în anul 1963. Drept urmare, tot ce fusese  înainte de acest moment poate prezenta riscuri.

Dintre acestea, subliniază exeperții, clădirile cu un etaj sau două ar putea trece testul unui cutremur comparabil cu seismul din martie 1977, dar cele mai înalte de trei etaje prezintă riscuri ridicate.

Între 1990 și 2000, toată lumea construia cum îi trăznea

Cu risc mare la seism sunt și clădirile de peste trei etaje construite între 1990 şi 2001, aceasta fiind perioada în care nu numai ca s-a construit mult fără respectarea normelor, dar s-a construit  chiar și fără autorizaţie. Alexandru Cojocariu, expert în rezistenţa clădirilor la sesim, explică:

Ce s-a construit între 1990 și 2000 s-a construit într-o vreme când nu exista PUB-ul Bucureştiului şi nu exista obligaţia proiectului tehnic pentru emiterea autorizaţiilor de construire. Drept pentru care lumea construia cum îi trăznea prin cap, lua o amendă de şapte milioane – plătibilă jumătate în 48 de ore – şi intra în legalitate.

O primă evaluare a riscului seismic a fost făcută de Primăria Capitalei în anii ’90. Au fost evaluate atunci clădirile mari, construite înainte de 1963, iar rezultatul punea aproape 400 de imobile pe lista celor cu risc seismic ridicat.

Expertize au fost făcute şi pentru blocurile construite în perioada comunistă, cele despre care experții par să cadă de acord că respectă normele  privind rezistența la cutremur.

Cât de sigure sunt casele în care trăim în București

în București mai există o semnificativă zonă gri: sunt multe clădiri pentru care n-a fost făcută niciodată nicio expertiză. Sunt, desigur, în proprietate privată, iar singurii care pot afla cum s-ar comporta casele lor în caz de cutremur sunt proprietarii.  

Ce știm clar, în acest moment, potrivit celor mai recente informații oficiale furnizate de Administrația Municipală privind consolidarea Clădirilor de Risc Seismic, :  în Capitală există peste 360 de clădiri aflate în „clasa 1 de risc seismic”. Sunt  faimoasele clădiri cu„bulină roșie”. Alte peste 370 de clădiri din București sunt catalogate în  „clasa 2 de risc seismic”. Asta înseamnă că un cutremur de magnitudine mare le poate avaria grav.

Toni Greblă a mai spus că marea majoritate a clădirilor şcolare sunt expertizate şi că imobilele acestea, dar şi internatele, sălile de sport și instituţii de stat pot fi folosite pentru adăpostirea temporară a poplulației,  cazul în care se produce un cutremu

Care ar fi refugiile din București, în caz de cutremur

Prefectul Capitalei a fost întrebat, astăzi, dacă în Capitală există puncte de prim ajutor  în caz de cutremur;

Nu avem puncte, sunt stabilite dar nu sunt puncte care să fie astăzi operaţionale, pentru că este vorba de şcoli, instituţii de stat, săli de sport, etc, dar care imediat dacă doamne fereşte se întâmplă un cutremur pot fi folosite pentru o adăpostire temporară. Există internatele, există şcolile, internatele de licee, ale facultăţilor, pentru că în cazul unor asemenea evenimente, cursurile facultăţilor, programul de funcţionare a şcolilor se întrerupe, astfel încât există spaţii suficiente, predeterminate pentru un asemenea nedorit eveniment.

Toni Greblă a spus că marea majoritate a clădirilor şcolare sunt expertizate.

Îți recomandăm să citești și:

• Aproximativ 1.000 de clădiri din București sunt extrem de fragile în caz de cutremur, spune prefectul Capitalei. Sunt celebrele cu bulină roșie, dar nu sunt singurele
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi! Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• În caz de cutremur mare, Nicușor Dan se teme nu numai de construcțiile vechi din București, ci și de clădirile ridicate după `90