Toate tramvaiele care au bătut Bucureștiul în lung și-n lat. O călătorie pe șine, de la tramcare la Imperio

11 ian. 2023
2949 Afișari
Toate tramvaiele care au bătut Bucureștiul în lung și-n lat. O călătorie pe șine, de la tramcare la Imperio
Toate tramvaiele care au bătut Bucureștiul în lung și-n lat. O călătorie pe șine, de la tramcare la Imperio

Tramvaiele în București au o istorie îndelungată și bogată. De la „drumul de fier american” până la liniile devenite celebre în Capitală, precum 41 și la rețeaua din prezent care se întinde la peste 141 de kilometri, povestea tramvaielor care au cutreierat Bucureștiul este bogată și diversă, motiv pentru care astăzi vă vom prezenta modelele de tramvaie care au circulat în Capitală în ultimii aproape 130 de ani.

Primul tramvai tras de cai a circulat în 1859, în New York, pentru ca în România tramvaiele să circule prima oară la Timișoara, 10 ani mai târziu. „Drumul de fier american” avea să fie construit în București în 1871 de către o societate belgiană, care primea totodată dreptul de construcție și de utilizare a acestui mijloc de transport în comun timp de 45 de ani, până în 1916.

Primele trei linii au fost gata începând cu un an mai târziu, din 1872. Prima linie circula între Bariera Mogoșoaiei și Calea Moșilor, a doua între șoseaua Bonaparte și Calea Călărașilor iar a treia între Piața Sf. Gheorghe și Calea Văcărești.

Toate tramvaiele care au bătut Bucureștiul în lung și-n lat. O călătorie pe șine, de la tramcare la Imperio

La început tramvaiele erau, bineînțeles, trase de cai. Totuși, bucureștenii nu erau deranjați de acest aspect, ba mai mult, le găseau extrem de elegante și de confortabile, după cum relata jurnalistul francez Ulysse de Marsillac, care adăuga faptul că acestea alunecă pe șinele de fier, spre deosebire de birjele care se scutură pe „caldarâmul nostru”.

Deși oarecum pitoresc acum, mersul cu tramvaie trase de cai era anevoios și departe de a fi ideal. Uneori caii nu puteau face față dealurilor din oraș, fiind deja extenuați de drum, și mai erau adăugați 1 sau chiar 2 cai pentru a putea urca pe pantele mai abrupte de la acea vreme. De asemenea, schimbatul cailor la șine dura mai mult decât pauza de odihnă pe care o au vatmanii în prezent.

Primele tramvaie electrice au început să circule în București la 9 decembrie 1894, pe linia 14, care circula între Uzina Electrică, mergând pe Splaiul Independenței, trecând Dâmbovița pe podul Domnița Maria, traversând bulevardul Regina Elisabeta și continuându-și drumul spre Bulevardele Carol I și Pache Protopopescu. Vagoanele erau produse de compania Siemens & Halske AG, erau de culoare verde (au fost revopsite ulterior în galben) și accesul călătorilor se făcea prin ambele părți.

Al doilea model de tramvaie electrice a fost introdus în 1912, acestea fiind primele tramvaie achiziționate de Societatea Comunală a Tramvaielor din București. Este vorba despre modelul Simmering, din care au fost comandate inițial 52 de vagoane motor și 10 remorci, pentru ca un an mai târziu să se mai cumpere 25 de vagoane motor.

Tramvaiele Thomson-Houston, care au circulat peste 5 decenii în București

În 1919 sunt comandate 50 de vagoane motor și 50 de vagoane remorcă de la compania Thomson-Houston, acestea începând să circule în București din 1921. Acestea proveneau din Belgia și pentru acestea a fost construite un vagon motor ca model de referință la Atelierele Centrale (URAC din prezent). Un an mai târziu sunt comandate alte 123 de tramvaie care erau produse în parteneriat: Société Anonime des Atelieres Dyle din Belgia producea componentele mecanice, iar Alsthom (urmașa Thomson-Houston) producea componentele electrice.

În 1938, în București circulau 145 de astfel de tramvaie, cele mai noi dintre acestea fiind dotate cu frâne cu aer comprimat dar și cu uși cu închidere automată.

Din 1942, acestea sunt redenumite V09, ca urmare a modificărilor aduse în procesul de modernizare și omogenizare a tramvaielor de care dispunea STB. În 1948, Societatea dispunea de nu mai puțin de 335 de tramvaie V09, acestea circulând pe traseul de pasageri până în 1976, fiind transformate apoi în vehicule utilitare, o parte circulând chiar până în 1985.

Introducerea tramvaielor produse la Uzinele Electroputere Craiova

După al Doilea Război Mondial, conducerea I.T.B (predecesor STB) observă nevoia unor tramvaie noi în București, deoarece vechile V09 deveniseră neîncăpătoare pentru numărul tot mai mare de călători. După mai multe prototipuri și modele de încercare, în 1954 este produs la Craiova vagonul V954 denumit „Electroputere”, realizat întocmai după prototipul final realizat la București.

Între 1954 și 1959 au fost realizate nu mai puțin de 231 de astfel de vagoane pentru I.T.B, însă acest tip de tramvai a circulat și în Timișoara dar și în Oradea.

Tramvaiele V56 și V58

URAC a produs modelul V56 și V58 prin recarosarea unor cadre de V09 cărora li s-a adăugat o caroserie îmbunătățită a V54. Spre exemplu, în 1970 în București existau circa 226 de astfel de vagoane, care s-au aflat în serviciu până în anul 1981, când acestea fie au fost modernizate în EP-V3A, fie au devenit vagoane cu scop utilitar. În prezent STB mai dispune de un astfel de tramvai, care a fost restaurat în 2003 și care apare periodic la paradele societății.

Tramvaiele germane LHB GT8

La finalul anului 1968, STB a introdus pe traseu modelul LHB GT8, un model adus din Republica Federală Germană, care a circulat până la finalul anilor 80 în București și care a fost casat în jurul anului 1994 din cauza lipsei de piese de schimb, a condiției precare a vagoanelor și a stadiului avansat de uzură. Aceste tramvaie erau foarte moderne la acea vreme, și, deși se dorea achiziția mai multor vagoane, autoritățile au decis în cele din urmă să copieze modelul. LHB GT8 circulau de obicei pe liniile 13, 17, 19, 30, 26 și 27.

Desigur, compania germană care producea aceste tramvaie nu a fost deloc mulțumită de copierea modelului, însă tramvaiele produse pe baza acestui model erau inspirate până la un punct: design-ul era modificat, ușile au fost proiectate pentru supraaglomerarea care se producea mai des etc. De asemenea, au fost folosite motoare mai puternice și frâne mai mari, deoarece V3A, așa cum a fost denumit modelul inspirat, era realizat integral din fier, pe când tramvaiele nemțești utilizau materiale mai ușoare, precum fibra de sticlă, compozitele și aluminiul.

Celebrele modele EP/V3A și V2A

Tramvaiele EP/V3A au apărut prin combinarea vagoanelor V54 din anii 50 cu sistemele și componentele prezente pe modelul V3A. Aceste modele au fost realizate între anii 1976 și 1982, fiind modificate în total nu mai puțin de 172 de vagoane motor și 80 de remorci. Modelul EP/V3A a circulat în București până în anul 2000. O parte dintre piesele provenite din casare au fost folosite la „menținerea„ tramvaielor Rathgeber.

Între timp, tramvaiul V2A a fost dat în exploatare din anul 1983, pe linia de tramvai 41, între Piața Scânteii și Șoseaua Crângași. Acest model era cunoscut pentru ușile care se trânteau la închidere și deschidere din cauza mecanismului brusc. Acest fapt dar și împiedicarea ușilor din a se închide când tramvaiele erau arhipline au dus la deteriorarea serioasă și chiar la deformarea acestora. Ultimul V2A a circulat în București în anul 2010.

Tramvaiele venite în anii 90 din Germania

În București situația transportului în comun era critică după Revoluție. Flota societății era profund uzată, iar înnoirea parcului se producea mult prea încet pentru nevoile Capitalei. Prin urmare, autoritățile au recurs la importuri din Germania, fiind aduse tramvaie Rathgeber și Duewag. Deși erau produse în anii 50-60, acestea erau din punct de vedere al dotărilor superioare tramvaielor care circulau în București. Mai mult, acestea au fost îngrijite de primii utilizatori, fiind primite în condiție foarte bună de autoritățile din București. Totuși, lipsa de piese, uzura continuă și infrastructura precară au dus la modificarea tramvaielor aduse pentru a le face mai rudimentare, în scopul utilizării îndelungate.

Tramvaiele aduse din Germania în anii 90 au fost retrase sau casate până în anul 2007, ultimele vagoane rămase fiind folosite pentru spălarea liniilor, realizarea de manevre și pentru transport tehnologic.

Vagoanele Tatra T4R

Vagoanele Tatra T4R au fost realizate în Cehoslovacia între anii 1973 și 1975. La acea vreme au fost livrate 121 de bucăți, vagoanele fiind cuplate o bună perioadă de timp în tandem, fiind de mici dimensiuni. Acestea au circulat până în ultimii ani, în 2017 fiind retrase o bună parte ca urmare a unui incendiu, pentru ca din 2019 să se anunțe retragerea ultimelor 20 de astfel de vagoane.

Celebrul tramvai V3A

Tramvaiul V3A, primul tramvai românesc dublu-articulat, a fost realizat la Atelierele Centrale (URAC) începând cu anul 1973, pe baza tramvaielor germane de tip LHB. După Revoluție, acest model a fost modernizat de mai multe ori, fiind lansate o serie de modele modificate, precum cele cu podea la nivelul solului, pentru persoanele cu dizabilități, cele cu frânare recuperativă sau cu varii modificări aduse pentru a reduce costurile de funcționare și a crește capacitatea de transport

Tramvaiele Bucur V2A/S-T și Bucur Low Floor

Tramvaiele Bucur au apărut în anii 90, din dorința transformării liniei 41 în „metrou ușor”. Deoarece nu își permitea să construiască de la zero un tramvai nou, RATB a decis la acea vreme să construiască tramvaie cu piese din vagoanele Tatra T4R și cu o caroserie nouă. Acestora li s-au adăugat frâne recuperative, frâne electrohidraulice, instalații computerizate de înregistrare și redare a vitezei și nu numai. Falimentul companiei CKD Praga de unde erau aduse componentele au dus la retragerea a două tramvaie, celelalte 8, care funcționează pe baza componentelor de tip V2A, circulă și în prezent.

Între timp, tramvaiul Bucur Low Floor, a fost produs la URAC în 2007 și e primul tramvai românesc cu podea joasă (65%). Tramvaiul aduce o mulțime de îmbunătățiri, atât din punct de vedere al design-ului cât și din punct de vedere tehnic.

Astra Imperio Metropolitan

În luna iunie 2022 au fost aduse la București noile tramvaie produse de Astra Vagoane Călători. Acesta au fost aduse și asamblate la depoul Militari, circulând în mare măsură pe linia 41. Pe lângă mulțimea de tehnologii moderne, acest tramvai este primul tramvai produs în România care dispune de podea 100% joasă.

CITEȘTE ȘI

VIDEO | Cum ai vedea fântânile de la Unirii, dacă ai fi pescărușul de București, deci ai putea zbura pe deasupra lor zi și noapte. Imagini formidabile

Ce localuri din Herăstrău și-au luat amenzi în anul 2022. Clotilde Armand transmite un scut bilanț

Curând vom merge din nou cu tramvaiul pe Șoseaua Olteniței. STB a primit două oferte la licitația publică lansată în acest scop

Cookies