Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 din vara anului 2012 când l-a învins pe Liviu Negoiță (pură coincidență de nume), este unul dintre personajele cele mai controversate din scena politică bucureșteană. Cu o datorie pe persoană fizică de aproape 53 de milioane de euro către ANAF, edilul este una dintre persoanele cele mai îndatorate statului român. De asemenea, în cea mai recentă declarație de avere (din 2024) figurează ca proprietar a 25 de terenuri, atât agricole, cât și intravilane și nouă clădiri, atât locuințe, cât și alte bunuri imobiliare. Robert Negoiță a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe dosare penale, subiect pe care îl vom aborda în acest articol.
Robert Negoiță este primarul Sectorului 3 de mai bine de 13 ani, timp în care a reușit să ofere o mulțime de declarații ce au atras atenția opiniei publice și care ilustrează un contrast ce poate produce confuzie în rândul locuitorilor. Spre exemplu, în timpul iernii apărea în videoclipuri pe Facebook purtând geci de peste o mie de euro, asta după ce în februarie 2024 declara că poate să mănânce 3 zile cu 46 de lei și că la mâncare preferă „simplu și puțin”. Sau, în timp ce cea în cea mai recentă declarație de avere, din anul 2024, Robert Negoiță figurează cu 25 de terenuri și 9 clădiri în proprietate, la capitolul autoturisme rubrica este goală. Primarul celui mai populat sector al Bucureștiului a fost implicat de-a lungul anilor și în mai multe dosare penale, cu acuzații de la ucidere din culpă, la abuz în serviciu.
În mai 2022, Robert Negoiță a fost pus sub urmărire penală în urma accidentului produs în august 2021 pe șantierul de la Biblioteca Națională a României. Edilul a fost acuzat de ucidere din culpă după ce 6 muncitori au fost îngropați de vii de un mal de pământ care s-a surpat. Din păcate, doi nu au mai putut fi salvați și au murit.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că muncitorii erau în subordinea Algorithm Residential S3, firmă deținută de Consiliul Local Sector 3. De asemenea, lucrările desfășurate la Biblioteca Națională nu aveau autorizațiile necesare, iar terenul aparținea Ministerului Culturii.
În data de 12 iulie 2024, instanța a decis că Robert Negoiță nu mai este inculpat pentru acuzația de ucidere din culpă, investigația penală fiind în curs în prezent pentru alte persoane fizice și pentru Algorithm Residential S3.
Robert Negoiță a fost trimis în judecată în anul 2022 de către procurorii DNA într-un alt dosar, de această dată fiind acuzat de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu și complicitate la fals intelectual. Este vorba despre contractul de salubrizare încheiat între Primăria Sectorului 3 și societatea ROSAL Grup.
Mai exact, conform procurorilor, contractul de salubrizare, încheiat inițial în 1999, ar fi fost prelungit între 2013 și 2018 în mod succesiv prin acte adiționale, fără organizarea de licitații publice. Mai mult, tarifele și frecvența serviciilor ar fi fost majorate fără aprobările legale necesare, prejudiciul căzând pe umerii Primăriei Sectorului 3.
Potrivit autorităților este vorba despre un prejudiciu considerabil, estimat la peste 578 de milioane de lei, sau aproximativ 119 milioane de euro. Conform DNA, Robert Negoiță ar fi aprobat în calitate de primar şi/sau semnat un act adițional la 20 noiembrie 2013, în baza unor rapoarte, note și expuneri de motive, prin care se propunea implementarea unui sistem cu 449 de containere îngropate pe raza Sectorului 3, costul fiind suportat de operator. Totodată, în 2014, Negoiță ar fi încheiat un nou act adițional, fără aprobarea Consiliului Local, prin care frecvența serviciilor de curățenie a crescut, costurile fiind, implicit, mai mari.
Dosarul a fost trimis în instanță în anul 2022, iar în septembrie 2024 instanța a menținut măsurile asigurătorii, respectiv sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaților conform ordonanței DNA din 17 februarie 2022. În prezent, dosarul încă este activ pe rol la Curtea de Apel București și nu a fost finalizat prin sentință definitivă.
În februarie 2023, Direcția Națională Anticorupție a anunțat deschiderea unui dosar penal ce îl vizează pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, suspectat de abuz în serviciu pentru emiterea unor documente administrative ilegale în legătură cu construirea și intabularea unui bloc de locuințe situat în zona centrală a Bucureștiului. Ancheta vizează perioada 2015 – 2021, timp în care edilul ar fi aprobat sau semnat certificate, autorizații sau documente de intrare în legalitate contrar legislației din domeniul urbanismului și construcțiilor.
Investigația a început cu 17 percheziții efectuate de procurori la data de 1 februarie 2023, în București și Ilfov, una dintre locații fiind chiar sediul Primăriei Sectorului 3. Ulterior, Robert Negoiță a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu, iar DNA a confirmat oficial calitatea sa de suspect.
Dosarul privește un imobil de aproximativ 185 de apartamente, pentru care s-ar fi emis documente de intabulare și intrare în legalitate cu încălcarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. În anchetă se verifică și eventuale foloase necuvenite obținute de beneficiarii proiectului, precum și rolul funcționarilor implicați în procedură.
Până la momentul redactării articolului, DNA nu a anunțat trimiterea în judecată a primarului Negoiță în acest dosar, care se află încă în etapa urmăririi penale. Nu s-au instituit măsuri preventive și nici măsuri asigurătorii comunicate public, dosarul fiind în prezent în lucru. De asemenea, nu există în prezent un prejudiciu concret stabilit de procurori.
În anul 2023, Direcția Națională Anticorupție a deschis o anchetă penală privind o licitație de 133 de milioane de lei organizată de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, pentru furnizarea de servicii de catering în școlile din sector, în cadrul programului „Școală după școală”.
În centrul acestei anchete se află firma Gab Pavolux SRL, o societate cu sediul în județul Buzău, care a fost declarată câștigătoare provizorie a contractului, deși în anii anteriori înregistrase cifre de afaceri aproape nule și nu avea experiență relevantă în domeniul alimentar. Conform investigațiilor derulate la acea vreme, administratorii firmei ar fi fost ajutați de un terț, o companie care îndeplinea condițiile prevăzute în carnetul de sarcini al licitației.
Ancheta DNA a fost declanșată după apariția suspiciunilor că atribuirea contractului ar fi fost aranjată în favoarea firmei Gab Pavolux, existând legături de afaceri și de rudenie între persoane din conducerea acesteia și fosta soție a primarului Robert Negoiță, Sorina Docuz, precum și conexiuni politice la nivelul unor apropiați ai premierului Marcel Ciolacu.
DNA a deschis un dosar penal în rem pentru posibile fapte de abuz în serviciu, trafic de influență și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, vizând atât procedura de licitație, cât și relațiile dintre funcționarii publici implicați și reprezentanții firmei Gab Pavolux. Până în prezent, ancheta se află în stadiul de urmărire penală, și nu există persoane trimise în judecată.
După izbucnirea scandalului mediatic, procedura de atribuire a fost suspendată, iar contractul nu a mai fost semnat. Robert Negoiță a negat orice implicare directă în selecția firmei, afirmând că „procesul s-a derulat prin proceduri publice transparente, conform legii”. Verificările DNA în acest caz continuă, pentru a se determina dacă au existat influențe ilegale în procesul de atribuire a contractului.
Poate cel mai vechi și mai celebru dosar în care este implicat Robert Negoiță este cel legat de datoria sa impresionantă către ANAF, dosar care a fost supranumit de-a lungul anilor drept „dosarul celor 1.500 de apartamente”.
Concret, pe vremea când activa în domeniul imobiliarelor, respectiv în perioada 2006-2009, Robert Negoiță ar fi vândut în calitate de persoană fizică și dezvoltator imobiliar aproximativ 1.500 de vile și de apartamente fără să achite TVA, deși activitatea sa era una cu caracter economic, și depășea considerabil pragul financiar al unei activități ocazionale. Mai exact, în anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală pentru evaziune fiscală și spălare de bani în cazul lui Robert Negoiță, care ar fi prejudiciat statul cu circa 77 de milioane de lei, sau 19 milioane de euro la acea vreme, prin neplata TVA-ului.
În august 2020, Direcția Națională Anticorupție a anunțat clasarea dosarului, invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, conform articolului 16, alineatul 1, litera a) din Codul de procedură penală („fapta nu există”). Procurorii au concluzionat că Negoiță nu a acționat cu intenția de a se sustrage de la plata taxelor și că reglementările privind TVA-ul aplicabil persoanelor fizice care efectuează tranzacții imobiliare în perioada respectivă erau neclare. Dosarul fiscal privind TVA-ul din tranzacțiile imobiliare a fost, așadar, clasat penal, însă a reprezentat un precedent major în legislația românească privind tratamentul TVA-ului în activitățile imobiliare desfășurate de persoane fizice.
Clasarea reprezintă că ancheta a fost sistată, nu și ștergerea datoriei, astfel că suma a atras de-a lungul anilor penalitâțile aferente, astfel că în declarația de avere depusâ în anul 2024 de Robert Negoiță este notată suma de 268.989.499 lei.