Artişti nominalizaţi și premiați cu Grammy, senzaţii noi ale jazzului britanic, trupe şi muzicieni din Finlanda, Venezuela, Marea Britanie, Franța, Statele Unite ale Americii, Israel, Elveția, Austria, Țările de Jos, Coreea de Sud, Germania, Republica Moldova și România vin la Bucureşti pentru o nouă ediţie Bucharest Jazz Festival.
Organizat în perioada 7-10 septembrie, Bucharest Jazz Festival 2023 aduce, pe de o parte, trei zile de concerte live la Combinatul Fondului Plastic (8-10 septembrie) şi un preview special de concerte cu acces gratuit în prima zi de festival, pe 7 septembrie, la ARCUB – Hanul Gabroveni.
Festivalul care i-a adus la București pe Jan Garbarek, Terence Blanchard, Lee Konitz și Marilyn Mazur, Bucharest Jazz Festival este un proiect organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.
Ana-Cristina Leonte, o voce importantă a jazzului românesc, compozitor şi lider de trupă, este curator Bucharest Jazz Festival
Noul curator al festivalului este Ana-Cristina Leonte, o voce importantă a jazzului românesc, compozitor și lider de trupă, absolventă a secției conduse de pianistul și profesorul universitar Mircea Tiberian, din cadrul Universității Naționale de Muzică București. A organizat și a luat parte la numeroase concerte, proiecte și inițiative culturale, colaborând cu numeroși artiști ai scenei de jazz românești și internaţionale, ai scenei muzicale underground, sau cu artiști care activează în domenii precum dansul contemporan, teatru și film artistic. Dintre aceste colaborări îi amintim pe muzicienii Albert Tajti, Tavi Scurtu, Alexandru Arcuș, Michael Acker, Alex Munte, Mircea Tiberian, John Betsch, Chris Dahlgren, Albrecht Maurer, Raynald Colom, George Dumitriu, Juhasz Gabor, Rohan Dasgupta, Daniele di Pentima, Cristian Soleanu, Mihai Iordache, Sorin Romanescu, Paolo Profeti, Ciprian Pop, Sebastian Burneci, Electric Brother, Razvan Suma, pe performerii Cosmin Manolescu, Denis Bolborea, Andreea Belu, Anamaria Guguian, Alina Ușurelu, pe regizorii de teatru Nona Ciobanu și Matei Grunberg, regizorii de film Nae Caramfil, Gabriel Durlan și Germain Kanda și artistul vizual Andrei Cozlac.
În ultimii ani își lărgește aria de activitate în direcția managementului cultural, creează, curatoriază, implementează și colaborează în proiecte culturale precum „Cultfort – fortăreață culturală urbană” (2023), JAM CIRCLE (2021), Artist in Church (2020), I AM YOU (2019) etc.
Are în palmares 3 albume de autor, fiind prima vocalistă de jazz din România care realizează un disc cu propriile sale compoziții: Secret Lover (2014), Angel minus Wings (2016), Dream House (2019), dar are numeroase alte apariții discografice precum: Blue Noise – Portrait (2018)Paolo Profeti European Collective – Glide (2018), Bucharest Jazz Orchestra – Povești din București (2015), Jazzappella – De Crăciun (2014), Kumm – A misterious place called somewhere (2014) etc.
A câștigat numeroase premii la competițiile de jazz, cum ar fi titlul pentru Cel mai bun solist vocal, în cadrul Concursului Internațional „Johnny Răducanu” (2015), Best Vocal Performance Award la Sibiu Jazz Festival (2013) și premiul pentru Cea mai bună trupă de jazz (2012)
Mai jos, totul despre Bucureşti, capitala jazzului, interviu cu Ana-Cristina Leonte.
Festivalul de la Bucureşti ia startul în acest an pe 7 septembrie cu o seară specială de concerte cu acces liber la ARCUB – Hanul Gabroveni. Până pe 10 septembrie, Bucharest Jazz Festival va continua cu alte trei zile de concerte live şi jam sessions la Combinatul Fondului Plastic.
Printre capetele de afiş ale ediţiei din 2023, colectivul muzical din Londra – Nubiyan Twist aduce la Bucharest Jazz Festival ritmuri de hip-hop, jazz, soul şi afrobeat. Selectaţi de David Byrne să cânte la prestigioasa Queen Elizabeth Hall şi aplaudaţi la Glastonbury, Shambala sau Edinburgh Jazz Festival, formaţia chitaristului şi producătorului Tom Excell are reputaţia unor prestaţii live explozive ce îmbină sunetul instrumentelor de suflat cu voci feminine puternice, mc’ing, live dubs şi ritmuri reggae, soul, jazz, latin şi dance.
Saxofonistul nominalizat la Grammy, Ben Wendel este unul dintre artiştii care vin pentru prima dată la Bucharest Jazz Festival. Unul dintre cei mai inovatori şi prolifici muzicieni ai generaţiei sale, Wendel a cântat cu Prince, Snoop Dog, Ignacio Berroa şi Tigran Hamasyan. Saxofonistul de origine canadiană va urca pe scena festivalului alături de Shai Maestro, Ofri, Nehemya şi Orlando LeFleming.
Printre cele mai interesante colaborări ale ediţiei, artistul german Tobias Hoffmann prezintă publicului din România ultimul său album „Conspiracy” alături de Big Band Radio România şi chitaristul finlandez Vilkka Wahl în calitate de solist. Saxofonist şi compozitor, Tobias Hoffmann va urca pe scena de la Combinatul Fondului Plastic în calitate de dirijor. Printre piesele pe care fanii festivalului vor avea ocazia să le asculte la concertul din septembrie, se numără compoziţii premiate, printre care „Relentless”, care a primit distincţia de „Outstanding Original Composition” şi „Conspiracy”, și a câştigat locul trei la „Bill Conti Big Band Arranging & Composition Competition” în Los Angeles.
Prezenţă inedită în programul ediţiei din acest an este concertul Norzeatic și Qinta Spartă, ce aduce pe scena festivalului pe unul dintre reprezentanţii rap-ului românesc – Norzeatic care va energiza atmosfera de la Combinatul Fondului Plastic cu rime postmoderne şi ritmuri groovy alături de artiştii Mihai Iordache, Albert Tajti, Tavi Scurtu, Electric Brother, Florian Mikuta, Mike Alex, Lolo Noukpetor și DJ Tzuc.
Din line-up-ul Bucharest Jazz Festival fac parte Mircea Tiberian Quartet, Gin Tonic Orchestra, Anita Petruescu Group, Muntet, Lukacs Marton Live Set, Sorin Romanescu Trio, Sebastian Spanache şi mulţi alţii.
B365.ro: Unora le place jazzul sau multora le place jazzul?
A.-C. Leonte: Având în vedere că jazzul, în mai puțin de un secol, și-a întins mrejele pe tot mapamondul, devenind o muzică globală care în zilele noastre își varsă influența asupra unei varietăți impresionante de subgenuri, fuziuni muzicale sau culturi, eu cred că multora le place jazzul.
B365.ro: Bucharest Jazz Festival și-a făcut un renume pe scena marilor festivaluri de jazz din alte capitale europene și din lume. Este festivalul care pune Bucureștiul pe harta jazzului? Cum o face? Din acest an sunteți curatorul festivalului.
A.-C. Leonte: Da, Bucharest Jazz Festival are deja o istorie consistentă, iar scopul pe care mi l-am propus în calitate de curator a fost nu doar să păstrez standardele înalte prin care festivalul se clasează printre cele mai importante, dar să rămânem și pe o linie crescătoare, să reușesc, prin selecția artiștilor, să aduc noutate, să prezint publicului muzica relevantă pentru jazzul contemporan, atât cel autohton, cât și cel internațional. Avem în line-up proiecte sau artiști care nu au mai cântat în festival, artiști care nu au mai fost în România sau artiști care au lansat în vara acestui an albume noi.
B365.ro: Care sunt punctele forte ale ediției din acest an? În trecut, acest festival extraordinar i-a adus la București pe Jan Garbarek, Terence Blanchard, Lee Konitz și Marylin Mazur.
A.-C. Leonte: În primul rând, cred că selecția din acest an nu are puncte slabe, toți artiștii care vor urca pe scena festivalului sunt vârfuri ale jazzului, ale generației, categoriei muzicale sau chiar ale nișei pe care o reprezintă. Consider că este benefic să ne scuturăm de atitudinea că tot ceea ce vine din afara țării este bun sau mai bun. Este adevărat că fostul regim ne-a sărăcit cultural și a creat o distanță între noi și restul lumii, însă este cu atât mai admirabil că artiștii noștri reușesc, în condiții de multe ori vitrege, să micșoreze această distanță. Pentru procesul acesta de creștere este necesar ca publicul și toți cei antrenați în mecanismul cultural să susțină valorile autohtone cu care, în fond, ne identificăm ca națiune. Avem în line-up artiști apreciați la galele Grammy, concursuri internaționale, care sunt recunoscuți ca fiind cei mai buni din domeniul lor de activitate, la un moment dat în timp. Titlurile pot indica valoarea unui muzician, însă muzica nu se naște și nu se ocupă cu etichete, ea dăinuie mai degrabă pe alt tărâm. Cuvântul „jazz” se consideră a fi înrudit termenul „jasm”, însemnând vigoare, energie, spirit.
B365.ro: Cum va fi seara de deschidere? La ce să se aștepte cei care iubesc jazzul, dar și cei care nu ascultă în mod special jazz?
A.-C. Leonte: Seara de 7 septembrie, care este cu acces gratuit, s-a conturat fără prea multă premeditare ca o seara a pianului. Mi-am dorit ca festivalul să debuteze acolo unde bate inima culturii Bucureștiului, la sediul ARCUB – Hanul Gabroveni. În intimitatea din pasajul hanului, pianul cu coadă va „rezona” preț de două concerte: Sebastian Spanache prezintă în premieră primul său album de pian solo „Upamercado”, iar Mircea Tiberian, alături de apreciata vocalistă Nadia Trohin, cu invitații lor contrabasistul american Chris Dahlgren și clarinetistul finlandez Claudio Puntin, prezintă proiectul „Now as Then”, care va include, în mare parte, compoziţii ale membrilor grupului, dar şi câteva piese din folclorul românesc mai vechi.
A.-C. Leonte: Mesajul meu pentru cei care nu ascultă în mod special jazz este că festivalul de anul acesta este o ocazie foarte bună de a se expune acestui gen muzical. Avem un line-up foarte variat și ofertant și cred că nivelul la care se prezintă live artiștii invitați și muzicienii de jazz în general nu va lăsa pe nimeni nemișcat. Evident că există posibilitatea ca un ascultător să rezoneze mai mult cu anumite trupe sau sonorități și mai puțin cu altele. Este natural. De asemenea, gusturile se pot expanda și rafina prin expunere, iar dacă nu te expui niciodată unei experiențe live (cu inima deschisă, și nu blocat în ideea că jazzul este greu de înțeles), nu vei ști niciodată dacă îți place sau ce anume îți place din multitudinea de forme și ramificații pe care jazzul le hrănește.
B365.ro: Ce v-ați propus în calitate de curator, care este misiunea dumneavoastră?
A.-C. Leonte: Mantra cu care am pornit în asumarea acestui rol a fost „muzică pentru oameni”, acest schimb circular muzician-ascultător-muzician care poate suna banal, dar care este unul esențial în acest tip de manifestare. Mi-am dorit ca selecția de artiști să fie atractivă pentru publicul fidel al festivalului care an de an și-a primit artiștii cu necondiționată căldură, dar să atragă și public nou spre muzica de jazz și publicul tânăr. Dorința este ca publicul să crească și să se înnoiască și acest lucru să dăinuie dincolo de festival. În același timp, invit sau chiar provoc publicul să își permită să iasă din zonele familiare de audiție, cu inima deschisă și cu încredere că muzica pe care am ales-o pentru noi toți nu va lăsa loc de separare. Alegerile muzicale sunt făcute cu sensibilitate față de transformările și ramificațiile jazzului în contemporaneitate, dar în același timp onorând rădăcinile sale. Paleta stilistică este diversă în acest an, alăturarea și succesiunea concertelor fiind făcute cu finețe și coerență muzicală, dar și cu contrast. Festivalul debutează dintr-o zonă mai apropiată de ceea ce am numi tradiție sau rădăcină, migrează până la forme moderne ale jazzului, manifestate atât în combouri tradiționale, cât și în formule care înglobează și explorează electronica, iar până la finalul festivalului poposim asumat și în zone dansante de crossover.
B365.ro: Ce reprezintă jazzul românesc pe marea scenă a jazzului?
A.-C. Leonte: Cum spuneam și mai devreme, suntem în creștere. Apar din ce în ce mai multe festivaluri de jazz, mai mari sau mai mici, și interesul publicului crește deoarece, fiind expus și la alte forme de entertainment, poate mai interesante, mai inedite sau mai puțin mecanicizate (și aici nu mă refer doar la jazz, ci și la multiplele forme de artă și/sau underground culture), ascultătorul ajunge singur la concluzia că ceea ce este livrat cu abundență de mass-media și mainstream media nu este la fel de hrănitor pentru suflet, pentru evoluția personală, pentru identitatea social-culturală și așa mai departe, cum sunt aceste noi forme sau crâmpeie de artă pe care le descoperă. Nu încerc să poziționez jazzul pe piedestalul culturii și nici nu spun că nimic din mainstream nu are nicio valoare. Sunt extrem de multe lucruri importante și de apreciat care se întâmplă în fiecare domeniu. Tot ce vreau să transmit este că, personal, consider că este necesar să ne oprim din când în când, să ne punem întrebări: cine suntem? ce ne reprezintă? și încotro ne îndreptăm? Fiecare dintre noi, prin alegerile pe care le face, contribuie la ceea ce este cultura. Noi!
B365.ro: Care a fost feedbackul pentru celelalte ediții de Bucharest Jazz Festival? Este un festival iubit și așteptat de bucureșteni? De ce?
A.-C. Leonte: Faptul că fiecare ediție Bucharest Jazz Festival a umplut an de an Piața „George Enescu” și mai nou Combinatul Fondului Plastic cred că este un semn că publicul bucureștean și nu numai așteaptă cu neobosit interes acest festival, îi susține creșterea și continuitatea prin prezența lui, entuziasmul și bucuria aplauzelor. Ne vedem la festival!
Programul Bucharest Jazz Festival este disponibil pe arcub.ro şi bucharestjazzfestival.ro.
Biletele individuale pentru fiecare dintre cele 3 zile de festival la Combinatul Fondului Plastic pot fi achiziționate la prețul de 100 de lei, pentru zona cu locuri pe scaun, și 75 de lei pentru zona cu acces general. Abonamentele generale (ce asigură accesul la toate concertele din cele trei zile de festival la Combinatul Fondului Plastic) sunt acum disponibile la următoarele prețuri: abonament pentru 3 zile cu loc pe scaun – 250 de lei; abonament cu acces general – 200 de lei. Biletele individuale și abonamentele generale pot fi achiziționate online pe arcub.ro, Entertix.ro, Myticket.ro, în magazinele partenere și la casa de bilete ARCUB (strada Lipscani 84-90). Biletele individuale și abonamentele generale sunt valabile pentru concertele din perioada 8-10 septembrie de la Combinatul Fondului Plastic. Copiii cu vârsta de până la 10 ani beneficiază de acces gratuit.
Eveniment organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Muncipiului Bucureşti.
Partener principal: Radio Europa FM
Parteneri media: Black Rhino Radio, București FM, Agerpres.ro, STB, Zile și nopti, Daily Magazine, și cu sprijinul Kaufland România.
Detalii pe www.arcub.ro, pe Facebook și Instagram
ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele inițiate și desfășurate de ARCUB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieții culturale a orașului, precum și la înscrierea acestuia în rândul marilor capitale ale lumii.
ARCUB este organizatorul Festivalului internațional al luminii – Spotlight, Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din Capitală, Bucharest Jazz Festival și al Zilelor Bucureștiului.
