Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1

Ce mi-e Piața Victoriei, ce mi-e Șoseaua Nicolae Titulescu. Ce mi-e Tanda, ce mi-e Banu Manta.

Că de acolo, de pe vechea Cale Basarab (redenumită Bulevardul Titulescu încă din comunism), care pornește din Piața Victoriei, încep să se umfle prețurile apartamentelor din blocurile edificate în anii ’70-’80. Iar când trec de pasajul rutier Basarab încep să scadă, ca un făcut.

Surprinzător, cu toate că zona Titulescu-Banu Manta a fost transformată de proiectele de urbanism din perioada regimului comunist, unele străzi mai păstrează ceva din farmecul și inima vechiului București

Cartierul Titulescu face legătură cu două dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului: Calea Victoriei și Bulevardul Banu Manta. Se află așezat lângă inima orașului și este înconjurat de Piața Victoriei și de cartierele 1 Mai și Gara de Nord. Șoseaua Titulescu traversează întreaga zonă și se intersectează cu pasajul rutier Basarab, care unește sectoarele 1 și 6, între Șoseaua Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești.

Titulescu-Banu Manta, o bucată de oraș cu istorie, un cartier situat nu tocmai în centru, dar în centru

În spatele blocurilor comuniste, vei descoperi străzi liniștite, cu vile și case interbelice, cu bolți de viță de vie, care au scăpat de demolările anilor ’70- ’80. Un apartament de 4 camere pe Șoseaua Titulescu se vinde în prezent cu prețuri situate între 200.000- 300.000 de euro, iar o vilă sare de un milion de euro. Cu o poziționare excepțională, la un pas de Piața Victoriei, de faimoasa Cale a Victoriei, de Muzeul Antipa și Muzeul Național al Țăranului Român, Cartierul Titulescu-Banu Manta uimește și azi cu imaginea sa de vechi, nou și nepermis de nou.

Hanul Galben, ridicat la începutul secolului al XIX-lea, a rezistat până în anul 1985, când a fost demolat la ordinul lui Nicolae Ceaușescu

Când te uiți la fotografii vechi vezi că bulevardele Banu Manta și Nicolae Titulescu au cunoscut, cândva, o altfel de arhitectură și un alt fel de locuire urbană. Hanul Galben a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de clucerul Preda Săulescu, și a rezistat pînă în 1985, când Ceaușescu a dat ordin să fie demolat pentru a face loc unei parcări, (sursa Stelian Tănase). Hanul Galben se afla la intersecția Bulevardului Banu Manta cu str. Dr. Felix, pe un loc care făcea legătura cu Drumul Târgoviștei, iar lângă el a locuit pictorul Ștefan Luchian.

Mahalaua Filantropia, zisă “a Dracului”, se afla în apropierea cartierului Titulescu. Era unul dintre locurile rău famate din București

Din Monitorul Comunal al Primăriei București, anul 1890, aflăm că în zona Filantropia “pe trotuare se puteau întâlni femei desculțe, nepieptănate, îmbrăcate murdar, bărbați cu fețele negre, uscate, înăsprite de mizerie, tineri fără gulere și chiar fără cămăși, copii în zdrențe sau goi. Populația e alcătuită din hamali, căruțași, salahori, cerșetori, olteni-precupeți, spălătorese, vânzatoare de flori, lăptarese, vrăjitoare, chivuțe”.

“S-au rezolvat problemele de dotare social-edilitare ale unui cartier central construit anarhic, neconfortabil, fără echipare edilitară și cu mari zone insalubre”

În anul 1979, Bulevardul Nicolae Titulescu a fost modernizat și lărgit. A fost restructurată întreagă echipare a termoficarii, alimentării cu apă, canalizării, telefoniei, rețelei de gaz și electrice. Arh. Micaela Slomnescu, șef-proiect Ansamblu și Proiect Blocuri Titulescu, explica lucrarea de mare amploare și avânt socialist în Revista Arhitectura din anul 1980, nr. 1-2.

“A construi este o sărbătoare! Și este și o speranță a Capitalei, a cărei evoluție urcă vertiginos spre împlinirea unui oraș, care ne-ar plăcea să devină ‘surprinzător’ traversat de un metrou nou și confortabil.

Parte integrantă a reconstrucției orașului, ansamblul Bulevadului Nicolae Titulescu înglobează un teritoriu mai larg, cuprins între Calea Griviței, Bulevardul Banu Manta, Strada Dreapta, Strada Dr. Felix până în Piața Victoriei, determinând relațiile cu Gara de Nord, Calea Victoriei, Bulevardul 1 Mai și Șoseaua Ilie Pintilie. S-a intervenit decisiv în această zonă pentru crearea unui vast cartier de locuințe, care se încadrează organic în țesutul urban existent, pe care îl completează și îl dezvoltă. În același timp, s-au rezolvat problemele de dotare social-edilitare ale unui cartier central care era construit anarhic, neconfortabil, fără echipare edilitară și cu mari zone insalubre. (…) Personalitatea arhitecturală a arterei Titulescu este dată din tratarea alveolară a fronturilor cu construcții de 8 până la 11 niveluri”.

Prețuri de Piața Victoriei pe Șoseaua Titulescu: 300.000 de euro pentru un apartament cu 4 camere într-un bloc comunist

Ansamblul de locuințe “Bulevardul Nicolae Titulescu” totaliza un număr de 3778 apartamente, printre care predominau cele cu 3 și 4 camere, și “7200 mp spații rezervate comerțului alimentar, nealimentar și serviciilor”, sursa Revista Arhitectura 1980, nr. 1-2. În prezent, apartamentele în blocurile socialiste sunt căutate pentru siguranța lor structurală, în defavoarea celor din blocurile construite în ultimii ani. Vechiul, chiar dacă vine din comunism, bate noul.

De ce au botezat comuniștii Bulevardul Titulescu (azi Șoseaua Titulescu) cu numele unui reprezentant de marcă al vechii orânduiri și aristocrații diplomatice?

Nicolae Titulescu (1882, Craiova-1941, Cannes) a fost unul din cei mai străluciți diplomați ai României și ai Europei. Probabil că regimul comunist a botezat o arteră importantă a Capitalei cu numele său pentru că, în mai 1934, în urma înțelegerii între Nicolae Titulescu și Maxim Litviniov, ministru de externe al URSS, a fost recunoscută suveranitatea României de către URSS, urmată de semnarea, la 9 iunie 1934, a actului de reluare a relațiilor diplomatice întrerupte unilateral la 31 decembrie 1917. Diplomatului Nicolae Titulescu îi datorăm semnarea acestui tratat de prietenie și asistență mutuală cu URSS, act care se va dovedi inutil după ce bolșevicii ne iau Basarabia în anul 1940.

Titulescu-Banu Manta, cartier străjuit de cea mai elegant Palat administrativ din București. Edificiul a avut, de-a lungul timpului, aceeași funcțiune

Palatul Primăriei Sectorului IV “de Verde” (azi Primăria S1), faimos monument istoric al Bucureștiului, a fost proiectat de arh. Niculae (Nicu) Georgescu (1892-1987) și arh. George Cristinel (1891-1961) între anii 1928-1936. Frescele interioare au fost realizate în anii ’30 de artista Olga Greceanu (1890-1978), și au fost acoperite cu humă în anul 1948 pentru că una dintre ele îl înfățișa pe Regele Carol al II-lea. Prețioasele opere de artă au fost redescoperite după anul 2007, cu ocazia lucrărilor de restaurare ale Palatului Primăriei S1. După împărțirea administrativă a Bucureștiului interbelic, din anul 1926, Palatul administrativ a purtat titulatura “de Verde”.

Palatul Primăriei S1, cu al său impunător turn cu ceas, vegheat de statuia străjerului “Pandelică”, reper vizual al Bucureștiului

“În anul 1926 este achiziționat de către Municipalitate terenul în suprafață de cca 20.000 mp, fosta proprietate Elefterescu, pe care urma, conform destinației și proiectului general de dezvoltare urbanistică a acelei vremi, să fie ridicat un nou centru administrativ cu mai multe clădiri publice: o școală (liceu), primăria de sector, un cămin și o ospătarie, un teatru comunal, o piață, etc. Din toate aceste edificii s-au realizat până în anul 1936 doar Liceul (fost “Voievodul Mihai” devenit “Regele Mihai” și actualmente “Ion Neculce”), inaugurat în anul 1928. Concursul organizat pentru primăria de sector a fost câștigat de arhitecții N. Georgescu și G. Cristinel, propunerea lor încadrându-se în cerințele datelor de temă, care specificau, între altele, necesitatea de a adopta un stil monumental și sobru și care, totodată, trebuia să prezinte un limbaj apropiat “mediului românesc”. (Sursa, Revista Arhitectura-1906, articol semnat de arh. Hanna Derer și Gabriel Cîrstea).

Din anul 1950 și până la sfârșitului anilor ’60, Palatul a fost sediul Sfatului Popular al Raionului Grivița Roșie. Construcția monumentală are un turn înalt, cu ceas, marcat ca dominantă, prin statuia unui cavaler cu scut și armură care, de-a lungul timpului a devenit un reper vizual al Bucureștiului. În cultura urbană, cavalerul a primit nickname-ul de “Pandelică”.

Un alt reper al cartierului Titulescu: Biserica Sfânta Vineri Nouă, opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet

Biserica Sfânta Vineri Nouă, opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, se află situată pe Șoseaua Titulescu, lângă stația de metrou Basarab și a fost rezidită de trei ori de-a lungul timpului. Ultima dată, Capela bisericii a fost distrusă de bombardamentele din 1944, biserica de azi fiind refăcută după război. Proiectul bisericii Sfânta Vineri Nouă a fost inspirat din arhitectura Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și a Mănăstirii Argeșului.

Vezi și: 

• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene

• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina – cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat