Tinerii care cercetează fiecare cruce și cavou din Cimitirul Bellu și-l fac muzeu în aer liber. Au descoperit mormântul Rodicăi Ojog-Brașoveanu și capela lui Freud al românilor

25 mai 2023
15318 afișări
Tinerii care cercetează fiecare cruce și cavou din Cimitirul Bellu și-l fac muzeu în aer liber. Au descoperit mormântul Rodicăi Ojog-Brașoveanu și capela lui Freud al românilor
În cimitirul Bellu din București se fac tururi ghidate. Cine sunt tinerii care au descoperit mormintele a patru doamne de onoare ale Reginei Maria și cel al vestitei Rodica Ojog-Brașoveanu

Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber” este numele proiectului gândit și realizat de Asociația “Călător prin România”.

Doi tineri corporatiști, Iulian Tănașcu și Călina Iuliana, împreună cu doi prieteni voluntari, Robert Andrei Costache și Bogdan Fișcuci, își dedică timpul liber identificării cavourilor și capelelor din Pantheonul românilor. Ansamblul arhitectonic Bellu, veritabilă expoziție de artă funerară în aer liber, a fost înscris în anul 2010 pe Lista Monumentelor Istorice.

cimitirul, bellu
Foto credit: „Asociația Călător prin România”.

Cimitirul Bellu se află în curs de digitalizare, harta conține numele iluștrilor noștri înaintași din “muzeul în aer liber”

Iulian, Iuliana, Robert și Bogdan sunt pasionați de trecut, de istorie și arhitectură funerară, ei sunt voluntarii care scot din uitare numele și mormintele celor care au construit România modernă. Tinerii identifică și fotografiază fiecare mormânt, cavou, capelă, cruce, îngeraș, și apoi documentează viața și faptele celor care își trăiesc eternitatea la Cimitirul Bellu. Până acum au identificat aproape 700 de capele, 6000 de morminte și încă nu au terminat cercetările. 80% dintre monumentele funerare păstrează o plăcuță cu numele arhitectului, data construcției, ba chiar și numele magazinelor de unde au fost comandate materialele de construcție, cele mai multe se aflau lângă cimitir și au dispărut. Baza de date creste de la an la an și ajunge la Administrația Cimitirului Bellu.

Foto credit: Asociația Călător prin România.
În cimitirul Bellu din București se fac tururi ghidate. Cine sunt tinerii care au descoperit mormintele a patru doamne de onoare ale Reginei Maria și cel al vestitei Rodica Ojog-Brașoveanu
Foto credit: Asociația Călător prin România.

Descoperire recentă: cavoul familiei Leonida

De curând, Iulian Tănașcu m-a ajutat să identific cavoul familiei Leonida din Cimitirul Bellu, plecând doar de la un număr de parcelă și câteva planșe ale arhitectului Ion Giurgea, cel care construit monumentul funerar al familiei Leonida.

    • Foto credit: Iulian Tănașcu
Cavoul Familiei Leonida, detaliu de acrotera, mărime naturală. Sursa: Arhiva Arh. Ion Giurgea, fotografiată de arh. Mădălin Ghigeanu.
Cavoul familiei Leonida. Foto credit: Iulian Tănașcu.
Ușa de la intrarea principală a Cavoului Leonida. Sursa: Arhiva Arh. Ion Giurgea, fotografiată de arh. Mădălin Ghigeanu.

Luca P. Niculescu, “cel mai mare pânzar din București”, stră-stră bunicul domnului Luca Niculescu, fost ambasador al României la Paris

În prezent, multe dintre cavourile și capelele din Cimitirul Bellu sunt mapate pe harta digitală. Până acum, tinerii au descoperit mormintele a patru doamne de onoare ale Reginei Maria și crucile a peste 300 de soldați și ofițeri ai Armatei române. În această primăvară au identificat și cavoul lui Luca P. Niculescu (1855-1903), cel care a fost un mare comerciant de țesături din București, la început de secol XX. Documentele arată că, în anul 1891, Luca P. Niculescu furniza textile Eforiei Spitalelor, iar presa din acea vreme îl numea “mare pânzar, cunoscut pe Piața Capitalei ca onorabilitate”. Luca P. Niculescu a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de ofițer.

Monumentul domnului Luca P. Niculescu, opera lui Frederic Storck. Foto credit: Asociația Călător prin România.

Luca P. Niculescu este stră-stră bunicul domnului Luca Niculescu, fost Ambasador al României la Paris. Monumentul funerar a fost realizat de sculptorul Frederic Stork în anul 1903. Luca P. Niculescu era considerat a fi “unul dintre cei mai cinstiți și activi negustori din București”(Frederic Dame).

Bustul domnului Luca P. Niculescu, opera lui Frederic Storck. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Avem o mare o problemă de câțiva ani încoace: nu se mai cunosc mormintele, trecerea timpului a degradat crucile și nu se mai găsesc efectiv locurile”

B365.ro: Iulian, cine sunteți voi?

Iulian Tănașcu: Eu sunt economist la E.On, iar Iuliana Călina lucrează la o companie auxiliară domeniului energiei. Bogdan Fișcuci este student la teologie, iar Robert Andrei Costache este doctorand la ASE. Noi suntem cei care documentăm cruce cu cruce, pentru a descoperi personalitățile care sunt îngropate la Bellu. Avem o mare o problemă: de câțiva ani încoace nu se mai cunosc mormintele, trecerea timpului a degradat crucile și nu mai sunt de găsit locurile, efectiv. Luăm cruce cu cruce, vedem ce putem să găsim la suprafață, apoi căutăm în registrele cimitirului pentru a-i localiza pe fiecare în parte. De asemenea, fotografiem plăcuțele de identificare ale locurilor de veci, rămase încă de la începutul formării cimitirului, precum și operele de artă, sculpturile, busturile, feroneria. Fotografiile de pe cruci și monumente, de multe ori crăpate și foarte degradate, le restaurăm și le aducem la forma inițială.

Foto credit: Asociația Călător prin România.
Detaliu heraldică. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Foto credit: Asociația Călător prin România.
Foto credit: Asociația Călător prin România.
Timpul este dușmanul Cimitirului Bellu și, în curând, o să pierdem și puținul pe care-l mai avem”

B365.ro. Nu aveți vacanță vara, primăvara? Tot timpul liber îl petreceți în cimitir?

Iulian Tănașcu: 90% din timpul nostru liber, da. Nu, nu avem vacanțe, pentru că am pornit pe drumul acesta și am spus că trebuie să facem ceva pentru Cimitirul Bellu, deoarece timpul este dușmanul informațiilor și, în curând, o să pierdem și puținul pe care îl mai avem. De aceea, ne grăbim să acționăm și să conservăm ce a mai rămas, o mare bogație de artă funerară.

Iulian Tănașcu: „Nu, nu avem vacanțe, pentru că am pornit pe drumul acesta și am spus că trebuie să facem ceva pentru Cimitirul Bellu”. Foto credit: Iulian Tănașcu
Capela dr. Constantin Vlad este descoperirea mea preferată, a fost un Sigmund Freud al românilor, părintele psihanalizei”

B365. ro: Care sunt cele mai impresionante monumente funerare descoperite de curând? Ați documentat 200 de capele și nici la 50% din numărul lor nu ați ajuns. Cât de complicat este, câtă muncă implică?

Iulian Tănașcu: Sunt două linii de acțiune, identificăm mormintele propriu zise, adică crucea-locul de veci, și capelele. Fiecare capelă și loc de veci are specificitatea lui. Dacă ar fi să raportez cele mai interesante descoperiri, aș menționa 5 personalități. De exemplu, mormântul prof. dr. Constantin Vlad, un Sigmund Freud al românilor, părintele psihanalizei românești, nimeni nu știa de acest mormânt. Iuliu Zane este cel care a adunat toate proverbele din satele noastre, are o colecție de 46 de mii de proverbe românești. Mai este Elena Caragiani Stoenescu, prima femeie aviator din România și Nicolae Nestorescu care a înființat, în anul 1942, primul centru de transfuzii din România. Dr. Constantin Vlad este descoperirea mea preferată, este părintele psihanalizei iar eu sunt pasionat de psihologie. Nu am știut că am avut un Sigmund Freud în România.

Bustul dr. Constantin Vlad. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Este ceva fabulos să găsești povestea acestor nume mari și să o scoți la lumină pentru ca toți să o cunoască”

Iulian Tănașcu: Am descoperit și mormântul Aghatei Christie a românilor, Rodica Ojog-Brașoveanu. Nimeni nu știe de multe dintre aceste capele, în afară de familii, și de multe ori nici familiile pentru că nu mai au urmași. Este ceva fabulos să găsești povestea lor, să o scoți la lumină pentru ca toți ceilalți să o cunoască.

Mormântul scriitoarei Rodica Ojog-Brasoveanu. Foto credit: Asociația Călător prin România.
„Am descoperit și mormântul Aghatei Christie a românilor, Rodica Ojog-Brașoveanu”.
Mergând printr-o figură ne-am lovit de o placă. Am zis să o ridicăm și am găsit numele doamnei de onoare a Reginei Maria, Colette Lahovary-Plagino, o mare surpriză”

B365. ro: Cum ați descoperit mormântul doamnei Colette Lahovary-Plagino?

Iulian Tănașcu: Noi marcăm mormintele celebre cu plăcute cu cod QR și în timp ce le montam în diferite locații, mergând printr-o figură ne-am lovit de o placă. Am zis să o ridicăm și am găsit numele doamnei Colette. A fost una dintre apropiatele Reginei Maria, doamna sa de onoare. Doamna Collete a fost sora medicală pe front în Primul Război Mondial. A renunțat la solda ei, împreună cu alte surori, pentru a cumpăra cele necesare răniților. Am descoperit și mormintele altor doamne de onoare ale Reginei Maria, le menționez pe Elena Pricopiu și Simona Lahovary.

“Mergând printr-o figură ne-am lovit de o placă. Am zis să o ridicăm și am găsit numele doamnei de onoare a Reginei Maria, Colette Lahovary-Plagino, o mare surpriză”. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Colette Lahovary-Plagino. Foto credit: MNIR.
Colette Lahovary-Plagino alături de soțul, fratele, surorile și mama sa. Foto credit: MNIR.
După trei ani de muncă aproape zilnică am putut ajunge la un inventar al personalităților, iar lumea a început să cunoască cimitirul”

B365.ro: Cum era cimitirul când ați început acest proiect și cât ați reușit să faceți până azi pentru promovarea Cimitirului Bellu ca muzeu în aer liber?

Iulian Tănașcu: Când am ajuns noi în cimitir era, în primul rând, nepromovat, nu se știa exact unde sunt personalitățile, se știau doar câteva dintre cele celebre. După trei ani de muncă aproape zilnică am putut ajunge la un inventar al personalităților, oamenii au început să cunoască cimitiriul, vin în număr din ce în ce mai mare în cimitir și, cel mai important lucru, cimitirul începe să fie protejat. Vizitatorii încep să știe unde sunt monumentele istorice, busturile, etc. Incercăm să facem o ordine în toate ca să dezvoltăm proiectul, avem planuri mult mai mari pentru el.

Foto credit: Asociația Călător prin România.
Foto credit: Asociația Călător prin România.
Se spune că un om moare definitiv atunci când nimeni nu își mai amintește de el. Asta vrem noi să facem, să ne amintim”

B365.ro: De ce este atât de important Cimitirul Bellu pentru istoria și trecutul orașului București?

Iulian Tănașcu: Nu neapărat pentru istoria Bucureștiului, cât mai ales pentru istoria României în ansamblu, vorbim de personalități din toată țara, din antebelic, interbelic și postbelic, cât și din perioada zilelor noastre. Toate aceste nume mari au scris istorie în domeniile în care au excelat, sunt cei care au pus câte o cărămidă la construcția României, așa cum o avem noi astăzi. Se spune că un om moare definitiv atunci când nimeni nu își mai amintește de el, asta vrem noi să facem, să ne amintim.

Mormântul doamnei Maria, soția Mareșalului Antonescu. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Maria, soția Maresalului Antonescu. Foto credit: Asociația Călător prin România.

Ansamblul Bellu este deschis pentru vizitare în fiecare zi, între orele 8.00-18.00/20.00, în funcție de anotimp, accesul fiind gratuit și neristricționat. Cei care doresc un tir ghidat gratuit al cimitirului sunt rugați să formule o cerere la adresa [email protected], în cadrul căreia să specifice numărul de vizitatori, data și ora. Tururile gratuite sunt disponibile de luni până vineri, în intervalul orar 9.00-14.00. “Cimitirul Bellu-Muzeu în aer liber”, aflat sub autoritatea Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (direcție a PMB) cuprinde un număr impresionant de personalități și de opere de arhitectură și sculptură.

Pagina Asociației Călător prin România: https://www.facebook.com/Asociatia.Calator.prin.Romania

Pagina Cimitirul Bellu – Muzeu in Aer Liber:https://www.facebook.com/Bellu.Museum

Partenerii Asociației sunt:

1. Muzeul Național de Istorie al României –https://www.facebook.com/MNIRoficial

2. ONG Caradja Cantacuzino – https://www.facebook.com/caradjacantacuzino

3. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului –https://www.facebook.com/MinisterulAntreprenoriatuluiSiTurismului

  1. Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU) .
Cookies