Târgul Moşilor, locul în care criminalii erau executaţi public, în Bucureştiul de odinioară FOTO

Calea Moşilor a fost denumită astfel datorită unui drum care ducea odinioară la un târg organizat cu ocazia sărbătorii populare Moşii de Vară. Acest târg funcţiona, conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti, coordonat de editura Flacăra, la marginea de Est a Bucureştiului. Drumul, pavat cu lemn, care lega centrul Capitalei de acel maidan, s-a numit mult timp Podul Târgului din Afară. Tot acolo a fost şi un târg de vite, de la care vine denumirea Obor, de astăzi.

După cum a povestit Lelia Zamani, şef Secția Patrimoniu – Istorie din cadrul Muzeului Municipiului București în revista Bucureştiul Meu Drag, acesta era un drum comercial, foarte folosit, acoperit cu bârne de lemn care erau schimbate din cinci în cinci ani, deoarece se deteriorau foarte repede.

Cei mai mulţi îl foloseau pentru a ajunge la celebrul Târg al Moşilor. De altfel, tramvaiul 16, mijlocul de transport ideal pentru bucureșteanul de condiţie medie, avea în faţă un carton mare pe care scria cu litere roșii „La Moși”.

„Podul Târgului de Afară aduna o mulţime de lume și mai bună, și mai rea, și cu treabă, dar și gură cască. Locuiau acolo mulţi boieri de vază, dar și lume sărmană, iar cârciumile, una lângă alta, se ţineau lanţ și erau întotdeauna pline de cheflii.„, explică Lelia Zamani.

Conform acesteia, la Târgul Moşilor erau aduşi şi oamenii certaţi cu legea. De altfel, la capătul Podului de Afară erau spânzuraţi condamnaţii la moarte, după ce, „fie călare pe măgar, cu faţa spre coadă măgarului și cu sentinţa legată de gât, fie într-un car tras de boi, îl treceau pe-ntreg Podul Târgului de Afară.”

Străvechiul obicei al executării condamnaţilor la moarte, legat de Târgul din Afară, s-a păstrat și când s-a transformat în Târgul Moșilor, explică sursa citată, precizând că că cel care a abolit acest gen de practici a fost domnitorul Grigore Ghica (1822-1828). 

După cum a explicat şi Stelian Tănase pe site-ul personal, execuţiile aveau loc la Târgul Moşilor căci era un loc aglomerat, popular, iar domnitorul voia să dea execuţiilor un mai mare răsunet. Osândiţii erau aduşi cu nişte table de gât, unde erau scrise sentinţele sau sintagma „Cine face ca mine, ca mine să păţească!”. 

Târgul începea în săptămâna de dinaintea Rusaliilor şi era prilejuit de sărbătoarea pomenirii morţilor. Prima dată a fost menţionat în documente în secolul XVIII-lea. Ulterior, s-a transformat într-una din marile ocazii de peste an de socializare şi distracție. Târgul Moșilor și-a continuat existenţa și în primele decenii ale secolului al XX-lea.