Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată

În vechiul Cartier Evreiesc al Bucureștilor, Casa Lipizer sau Casa Breslelor te vrăjește de la prima privire. Toată alcătuirea și arta ei romantică, cu statuete misterioase înfățișând, pe fațadă, tineri meșteșugari din evul mediu, te duce cu gândul la castele, turnuri și abații medievale. Cine a locuit aici și a avut orgoliul să clădească o clădire în stil neogotic, anacronic și străin, totuși, de felul în care se construia în Bucureștiul secolului al secolului al XIX-lea, franțuzit, La Belle Epoque, Art Nouveau? Poate că dacă imobilul apărea undeva în medievala Transilvanie, își avea rostul, dar aici, pentru cine înfrumusețări de catedrală, rozete, ferestre în ogivă, acoperiș cu creneluri de turn și nișe care adăpostesc statui caracteristice stilului gotic religios medieval?

Casa Breslelor nu a adăpostit niciodată meșteșugarii unor bresle, ci a fost doar reședința arhitectului dalmat Luigi Ludovic Lipizer, proiectată pentru familia sa

Ne întoarcem în trecut, la mijlocul secolului al XIX-lea, să descoperim una din cele mai spectaculoase clădiri neogotice din București, unică prin ineditul și frumusețea sa fără vârstă. Casa Breslelor de pe strada Stelea Spătarul-10 (ridicată în perioada 1862-1864), în străvechea mahala a lui Stelea, nu a fost niciodată sediul unor bresle, nici castelul vreunui cavaler care se întrecea la turnir, ci doar reședința unui arhitect cu viziune europeană: Luigi Ludovic Lipizer (1825-1864), decedat la numai 39 de ani, în plină ascensiune creatoare. Alături de Casa în care a locuit arh. Ion Mincu (str. Pictor Verona no. 19), cumpărată de la arh. Gaetano Burelli pentru a fi transformată după propriul său stil, clădirea Lipizer reprezintă una dintre cele mai vechi case de arhitecți din București.

Monumentul istoric, martor reprezentativ pentru arhitectura Bucureștiului secolului al XIX-lea, intră în secolul al XXI-lea. Clădirea a fost scanată 3D și va fi restaurată

„Cu aparatură și programe de ultimă generație, firma de topografie inginerească și proiectare Graphein a realizat scanarea 3D pentru Casa Breslelor, ce urmează a fi restaurată. Scopul scanării a fost obținerea rapidă a releveului arhitectural, în urma căruia se pot observa absolut toate detaliile fațadei. “Imobilul este alcătuit din demisol, parter, etaj 1 și pod și are o suprafață de 508 mp. Fațadele prezintă un grad de detaliere ridicat, iar planurile și secțiunile un grad de detaliere mediu. Au fost scanate: exteriorul clădirii, spațiile interioare, releveu 2D fațade în format Autocard. Rezultatul măsurătorilor topografice a constat într-un releveu 2D care a cuprins: 5 planuri (demisol, parter, etaj 1, șarpantă, învelitoare), 4 fațade și planuri (2 longitudinale și 4 transversale”, anunță Graphein.

Negustoreasa Roșoaia Caliope, soacra lui Lipizer, i-a dat loc de casă arhitectului în Mahalaua Stelea Spătarul

Venit (sau chemat?) din Imperiul Austriac -Kaiserthum Osterreich-, din Dalmația, coasta Marii Adriatice, să construiască un nou București, arhitectul Luigi Ludovic Lipizer ajunge în oraș către sfârșitul domniei lui Barbu D. Știrbey (1849-1856). Se însoară cu fata negustoresei Roșoaia Caliope din Cartierul Evreiesc și începe să ridice un cămin pentru familia sa. Locul de casă i-a fost dat de Roșoaia, soacra sa, restul fiind talent, știință și creativitate.

Din nefericire, arhitectul Luigi Lipizer nu a apucat să trăiască mult în casa lui unică. A murit în 1864, anul finalizării construcției, la vârsta de numai 39 de ani, nu știm din ce cauză

“Din “Biletul” (cererea de autorizație) din 26 martie 1862 către Municipalitatea Capitalei, “pentru îngrădirea cu scânduri locul de față ce-l posedez în Mahalaua Stelea no. 8, de coloare neagră, pe termen de un an”, se poate deduce că acest imobil a fost construit până în 1864 când Lipizer a murit” (Sursa: Rodica Stăncioiu, “Locuința arhitectului L. L. Lipizer în București”, Revista Muzeelor și a Monumentelor, nr.1/1984, pp 78-80)

Într-un alt “Bilet” către Primărie, din 1859, Lipizer revine: “Supt iscălitul voescu a clădi din nou o binea (bină este un termen care desemna o construcție în lucru, n.n) pe proprietatea mea în Mahalaua Stelea no.8 coloare neagră întocmai după alăturatele planuri și după alinierea făcută în trecut”, Sursa SMBAN, fond PMB General, dosar 97/1859, fotografiate în anul 2015 de Oana Marinache în cadrul proiectului Arhiva de Arhitectură.

Luigi Ludovic Lipzer a mai proiectat faimoasa Casă Librecht-Filipescu și Casa Bosianu din Parcul Carol, în același inconfundabil stil neogotic

Oana Marinache, istoric de artă, a studiat în arhive activitatea arhitectului Luigi Ludovic Lipizer și a publicat rezultatele în Arhiva de Arhitectură, arhivadearhitectura.ro.

Oana Marinache, istoric de artă: Se presupune că arhitectul de origine dalmată, Luigi Ludovic Lipzer, sosește din spațiul Imperiului Austriac către sfârșitul domniei lui Barbu D. Știrbey (1849-1856), activitatea sa fiind documentată pe perioada 1856-1862. În București, lui Lipizer îi sunt atribuite, cu certitudine, două imobile neogotice, existente și astăzi, precum Casa sa din strada Stelea Spătarul-10 (1859-1862) și Casa Librecht-Filipescu (1860-1865) de pe str. Dionisie Lupu-46. Prin comparații stilistice cu acestea, s-a inclus și Casa Bosianu, actualul Observator Astronomic din Parcul Carol.

În numai câțiva ani, arh. Lipizer a proiectat numeroase case în București și a murit în plină ascensiune creatoare

Oana Marinache, istoric de artă: Cercetarea de arhivă a scos la lumină informații inedite legate de alte imobile pentru care arh. L. L. Lipizer a realizat proiectele și a solicitat autorizațiile de contructie: I. Lazăr din mahalaua Olteni (1856), arhitect diriginte al lucrărilor la Casele Meitani pe când acolo era Școala Militară (1859), grajd și șopron și împrejmuirea grădinii, schimbarea stâlpilor porții proprietății Ghiță D. Zisu din mahalaua Sf. Ioan-5 (1859-1860), Casele Vasile Popp din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, Casa Mihail Macca din mahalaua Șerban Vodă (1860), Casa Anastase Psalida din mahalaua Mihai Vodă (1861), Mișa Atanastavieci din str. Bărcănescu (1862), Casa Lambru Vasilescu din str. Radu Vodă (1862). În 1861 îl găsim la pavarea curții Spitalului Filantropia, supervizat de arh. Petre Tabai. În 1881 mai trăia în casa sa din str. Stelea Spătarul, Caliopi Lipițeru, probabil văduva sa, căci pe soacra sa o chema Roșoaia Caliopi.

Arhitectura Bucureștiului din vremea arh. Lipizer se schimbă spectaculos prin importul de mari arhitecți și ingineri, grupuri de profesioniști străini

A doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru arhitectura Bucureștiului este marcată de racordarea la civilizația continentală și de asimilarea unor elemente ale culturii din Europa apuseană. Importăm profesioniști străini, până când apar primele generații de arhitecți români, întâi formați la școlile din marile capitale europene, apoi la Școala de Arhitectură din București. “În prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt chemați nenumărați ingineri, arhitecți și horticultori austrieci, nemți, elvețieni, francezi: M. Sanejouard, Xavier Villacrose, H. Fensser von Mentzen, J. Schlatter, Carol Benesch, etc”, (sursa: Oana Marinache, istoric de artă). Printre ei se număra și arh. L.L Lipizer.

Lângă Casa arh. Lipizer a existat mănăstirea Spătarului Stelea. Biserica a fost distrusă definitiv de Focul cel Mare din 1847, cu numai 15 ani înainte de a începe Lipizer construcția casei sale

În “Catagrafia Poliției Bucureștilor ce s-au făcut la 1789” pe vremea lui Alexandru Moruzzi, Mahalaua Spătarului Stelea avea 38 de case și făcea parte din Plasa Târgului. Ea se învecina cu mahalaua Aga Niță, azi Sfânta Vineri, de pe Calea Călărașilor, despărțită de dânsa prin Podul Vergului, cu Mahalaua Mântulesei, a Scaunelor și Pescăriei-Veche la miazănoapte, despărțită prin râulețul Bucureștioara, cu Mahalaua Răzvan, despărțită prin Podul Târgului de afară, și cu Mahalaua Sf. Gheorghe Vechiu la miazăzi. (Sursa: Universul 1937, Casele din București, apud Oana Marinache).

“Biserica Stelea era zidită de Stelea Spătarul încă din timpul lui Mihnea-Vodă. A fost totdeauna nenorocită. A ars în timpul lui Sinan Pașa, ne spune un act al Mitropolitului Grigore (1629-1637) și a fost reclădită de neguțătorii mahalalei. Avea case și prăvălii, pe lângă locul bisericei, spre nord, era vie, care se mărginea cu ulița cea mare a Podului Târgului de Afară chiar până în 1702. Via aceasta este menționată prin multe documente sub numele de “viele mănăstirei Stelea”. S-au făcut mănăstirei lui Stelea spătarul încă din secolul XVI multe daruri și multe danii. Avea egumeni deștepți, supușii egumenului de la Radu-Vodă și, cu acesta, depinzând de Mănăstirea Ivirului de la muntele Athos. Biserica a fost bine reparată la 1837 de egumenul Raduliot care -lucru curios!- a cheltuit atunci 49000 de lei dați neamțului Iosef Nedau. Focul de la 1847 a distrus-o cu desăvârșire și de atunci a mai rămas doar numele mahalalei care să mai amintească bucureștenilor despre vechea biserică a spătarului Stelea”, (Istoria Bucureștilor, G.I. Ionnescu-Gion, pp 197-198, Editura Fundația Culturală Ghe. Marin Speteanu, 1998).

Arh. Lipizer preia pentru reședința sa elemente constructive și decorative din arhitectura medievală, cu precădere din arhitectura gotică de tip militar

În a două jumătate a secolului al XIX-lea, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, în București apare o arhitectură romantică, atât sub aspectul spectaculos al reședințelor boierești sau al clădirilor publice -cu caracter militar-, cât și al formelor mai modeste ale caselor micii burghezii din diversele cartiere ale orașului (Sf. Gheoghe, Călărași, Dudești), unde, între anii 1860-1870, încep să apară elementele arhitecturii neogotice.

Arhitectul Luigi Lipizer preia pentru reședința sa elemente constructive și decorative din arhitectura medievală, cu precădere din arhitectura gotică de tip militar. Imobilul, inclus în Lista Monumentelor Istorice, se află în Mahalaua Stelea, ce se întindea, după descrierea lui George Costescu ( “Bucureștii Vechiului Regat”, Editura Universul, 1944), “în jurul Bisericii cu același nume de către Calea Moșilor și Calea Călărașilor, iar în sus până la Casa Vicontelui Gramont de lângă fostul Foișor de foc ars odată cu Casa mică ce fusese mult timp Palat al Ghiculeștilor și în jos până la Cavafii din gura pieței”. Cavafii erau negustori de căciuli și pălării.

Casă extraordinară, cu un singur cusur: arhitectul și-a conceput proiectul propriei locuințe fără grupuri sanitare, cu intenția să le adauge mai târziu în dependințe

“Sistemul constructiv este compus din planșee de lemn, pe zidărie portantă de cărămidă subțire, fundații de cărămidă, șarpantă de lemn pe scaune și învelitoare din tablă. Alcătuit din demisol, parter, etaj și pod, imobilul prezintă o distribuție interioară caracterizată prin prezența, la fiecare etaj, a câte trei camere dispuse pe holul central. Demisolul a avut două încăperi, probabil pentru personalul de serviciu, și câteva boxe. Arhitectul Lipizer și-a conceput proiectul propriei locuințe, fără grupuri sanitare, cu intenția să construiască dependințele într-o clădire alăturată. Aceasta rezultă din dispoziția pe plan și din golul de ușă, care exista între acesta și corpul B, presupus mai vechi, care fusese inclus în plan cu scopul de a fi folosit drept dependințe, anexe.

Din punct de vedere constructiv, este de remarcat faptul că arhitectul a eliminat de pe fațada burlanele necesare pentru scurgerea apei de ploaie, aplicând o soluție ingenioasă constând într-un jgeab pentru colectarea apelor de pe acoperiș care sunt dirijate în pod, iar de aici, prin burlane îngropate în tencuiala”. (Sursa: Rodica Stăncioiu, “Locuința arhitectului L. L. Lipizer în București”, Revista Muzeelor și a Monumentelor, nr.1/1984, pp 78-80).

Inițial, curtea pare să fi fost pavată cu calupuri mozaicate, iar în grădina din jurul casei erau pomi decorativi și un chioșc în același stil cu clădirea

Apar același tip de arc frânt aplatizat, aceeași intenție de prelungire a ferestrelor prin decor cu frize din arcaturi gotice dispuse perimetral la partea superioară și în benzi orizontale la cea inferioară, aceleași colonete-turle între registrele ferestrelor. Decorul este mai ajurat decât la Casa Liebrecht. Colonetele se torsionează, în locul prismelor diagonale fiind amplasate statui, astfel încât deasupra lor coronamentele crenelate devin un fel de mici baldachine ajurate.

9 statuete unicate în București, așezate pe piedestale, atrag în mod deosebit atenția. Ele reprezintă chipurile starostilor breslelor tipografilor, tâmplarilor, pielarilor și zidarilor

“Cele nouă statuete așezate pe piedestale, plasate fiecare deasupra unei coloane, atrag în mod deosebit atenția. Ele reprezintă chipurile starostilor breslelor tipografilor, tâmplarilor, pielarilor și zidarilor. Aceste reprezentări de bresle meșteșugărești medievale sunt, după câte cunoaștem, unicate în București. Tipograful ține în mâna stângă o filă de manuscris înfășurat, un fel de papirus. O haină lungă, cu reverele îmblănite și falduri bogate, îl acoperă până la genunchi. Mânecile hainei sunt largi și au manșete îmblănite. Se observă bluza închisă până la gât. Dulgherul poartă și el o tocă îmblănită. O cămașă lungă până la genunchi se despică în părți, în mână stângă ține o unealtă. Pielarul este îmbrăcat cu un gen de salopetă ce îi trece dincolo de genunchi, încălțămintea lui are garnitură de blană”.

Zidarul se înfățișează ca un tânăr din evul mediu

Părul lung îi acoperă urechile, poartă cămașă cu mâneci suflecate și, peste ea, o îmbrăcăminte complet diferită de a celorlalți. Pare o haină din timpuri recente cu despicături laterale și buzunare. (Rodica Stăncioiu, “Locuința arhitectului L. L. Lipizer în București”, Revista Muzeelor și a Monumentelor, nr.1/1984, pp 78-80).

Imobilul a beneficiat de o singură reparație capitală în anul 1972, când nu s-au prevăzut lucrări pentru conservarea fațadei

La interior plafoanele erau lucrate cu stucaturi, iar ușile au avut un element decorativ din bronz. Ornamentațiile interioare din ipsos nu mai păstrează urme sau indicii care să facă posibilă refacerea lor, din cauza reparațiilor necorespunzătoare care s-au făcut cu timpul. Imobilul a beneficiat de o singură reparație capitală în anul 1972, când nu s-au prevăzut lucrări pentru conservarea fațadei. Nu s-a intervenit, de asemenea, la partiu pentru readucerea lui la starea inițială prin desființarea băii actuale, impropriu amplasată în loggie, baia, datorită calității necorespunzătoare, a instalațiilor și izolațiilor, generează infiltrații în planșeu. (Rodica Stăncioiu, “Locuința arhitectului L. L. Lipizer în București”, Revista Muzeelor și a Monumentelor, nr.1/1984, pp 78-80).

Happy End în secolul XXI pentru un monument de secol XIX: clădirea intră într-un amplu proces de restaurare și conservare. “Va fi restaurată cu mult respect față de arhitectura și moștenirea sa culturală”

Casa Breslelor intră din acest an într-un amplu proces de restaurare și conservare. În anul 2022, imobilul a fost scos la vânzare pentru suma de 450 de mii de euro. “Cu entuziasm va împărtășim planurile captivante pentru Casa Breslelor din București! Această bijuterie arhitectonică, cu o istorie bogată ce se întinde pe parcursul secolelor, va fi subiectul unei restaurări. Construită în secolului al XIX-lea, Casa Breslelor va fi restaurată cu mult respect față de arhitectura și moștenirea sa culturală, urmărindu-se să ofere un spațiu modern, dar fidel originilor sale”, anunță Upbuild Residence, apud Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei

• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care