Când am văzut pentru prima oară „Tartuffe” pe o scenă bucureșteană, actorii din distribuția spectacolului care se joacă acum la Teatrul Mic, cu doar două excepții, nici măcar nu erau născuți. Eu eram atunci la […]
Lui John îi plac băieții. Numai băieții, credea el, până într-o zi când i-a plăcut o fată. I-a plăcut cu o fată. Deci îi plac fetele. Și fetele. E destul de limpede pentru oricine că […]
Urmăresc de câțiva ani buni, cu mare interes, cariera lui Andrei Huțuleac. L-am cunoscut în „Trupa fără nume” a lui Victor Ioan Frunză, unde a strălucit în câteva roluri memorabile, dintre care amintesc: Tipătescu („O […]
Un fel de motto: Ei bine, ăla blond, cu barbă, de respiră greu (din lipsă de oxygen, desigur), îl știi… Era bărbat-su, mă! În general evit, dintr-o pornire lăuntrică, fără vreo justificare obiectivă, piesele de teatru […]
Mult mai simplu să mergem la teatru în București și în țară. S-a lansat Theatrum, prima aplicație mobilă dedicată exclusiv teatrului din România. Aceasta este disponibilă atât pe Android, cât și pe iOS. În doar […]
Dacă n-ați fi citit pe Wikipedia că Eugen Ionesco a scris prima sa piesă de teatru în prima jumătate a secolului trecut (mă rog, prima montare a avut loc în 1950, ceea ce face un […]
Se știe, omul e ca tâmplarul. Trăiește ce trăiește, după care moare. La fel se întâmplă cu spectacolele de teatru. Care însă, la fel ca oamenii și tâmplarii, nu trăiesc toate la fel. Unele au […]
Am meditat, vreme de trei săptămâni, la finalul piesei „Părinți și copii”, pusă în scenă de Vlad Massaci la Teatrul Național din București. Și asta pentru că respectivele secvențe m-au bulversat nu atât prin intensitatea […]
Musicalul este un sub-gen al genului dramatic (sau liric?), care aduce în plus în spectacol, după cum îi spune și numele, muzica. Ceea ce pare, la o primă privire, un mare plus, este, de fapt, […]
V-am spus (aici) în urmă cu ceva vreme că orice spectacol pe al cărui afiș apare Andreea Grămoșteanu trebuie văzut musai. Tocmai am prizat o doză dublă în weekendul trecut și îmi mențin părerea! Amor […]
Ucenicul vrăjitor, o orchestră cu actor Am văzut pentru prima oară acest spectacol în 1987. Da, ați citit bine. Atunci a avut premiera și s-a jucat, cu mare succes, vreo patru ani. Țin minte că […]
Încep cu o mică paranteză și vă rog să citiți până la final, că vreau să vă recomand o “chestie” foarte mișto de văzut în București. “Chestia” a inspirat acest articol. Așa. Capacitatea omului de […]
Arta cere sacrificii, nu-i așa? Subscriu. Dar, pentru că întotdeauna există un „dar”, răsplata ar trebui să fie pe măsură. Prin urmare, duminica trecută am suportat cu stoicism frigul (deh, între anotimpuri) și un vag […]
Au trecut deja câteva luni de când am văzut ultima premieră a Centrului Cultural Lumina, „Liliom”, de Ferenc Molnar, pusă în scenă de Victor Ioan Frunză. Am și revăzut-o, în urmă cu câteva săptămâni, dar […]
Dușmănie 2.0 este poate cel mai contradictoriu spectacol de teatru pe care l-am văzut în ultimii ani. În primul rând titlul mi se pare nepotrivit, atât în raport cu spectacolul în sine cât și cu […]
31 Martie, anul 2 î.e.SARS-Cov2 Au trecut mai bine de 24 de ore de cand am ieșit din Sala Atelier a Teatrului Mic, unde am văzut “Ținutul din miezul verii”, în regia lui Vlad Massaci. […]
București, 1974. Două cooperative care produc mobile sunt în război pe toate planurile. Lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal (millenials, Google pls) este dublată de una mult mai acerbă de parvenire în […]
Cabaret, la Odeon Un nou spectacol „de autor” marca Răzvan Mazilu, care semnează regia, coregrafia și costumele. L-am văzut prin noiembrie, dar n-am apucat să scriu nimic atunci pentru că la prima strigare epuizasem deja […]
Vom fi trecut probabil lesne peste aceste nuanțe dacă la un moment dat nu ar fi apărut din neantul mistic din care sunt emanate geniile un compozitor pe nume Astor Piazzolla, care a dus tangoul […]