31 Martie, anul 2 î.e.SARS-Cov2 Au trecut mai bine de 24 de ore de cand am ieșit din Sala Atelier a Teatrului Mic, unde am văzut “Ținutul din miezul verii”, în regia lui Vlad Massaci. […]
31 Martie, anul 2 î.e.SARS-Cov2 Au trecut mai bine de 24 de ore de cand am ieșit din Sala Atelier a Teatrului Mic, unde am văzut “Ținutul din miezul verii”, în regia lui Vlad Massaci. […]
București, 1974. Două cooperative care produc mobile sunt în război pe toate planurile. Lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal (millenials, Google pls) este dublată de una mult mai acerbă de parvenire în […]
Când vezi un titlu ca „Anatomia unui clișeu”, te gândești că, aflat într-o criză de inspirație, autorul a ales aproape la întâmplare trei cuvinte a căror alăturare sună bine, chiar cool dar, deși pare că […]
Știți, desigur, senzația aia mișto când ai avut un coleg de școală care a ajuns actor, te întâlnești cu el la mall din pură întâmplare după niște ani buni, el te întreabă într-o doară dacă […]
Trebuie să știți că m-am apucat să scriu acest text după ce am văzut de 6 ori spectacolul, în decurs de 3 ani (dintre care un an și jumătate a fost relaș pandemic, adică nu […]
În mica sală a Teatrului de Artă e semiîntuneric. Atmosferă, chestii, să vezi mai bine rozul. Cum care roz? Rozul vieții. La vie en rose, n’est pas? Câteva spoturi sunt concentrate undeva în mijlocul scenei, […]
Vă povestesc azi despre un spectacol din a doua categorie. Ar merita aplauze chiar și numai pentru curajul de a se încadra aici. Dar veți vedea, motive sunt mult mai multe! Mihai Mălaimare, căci despre […]
După spectacol i-am felicitat pe actori, cu toată sinceritatea, mi se păruse că au jucat impecabil, mai ales Tudor Cucu Dumitrescu, despre care eu aș fi zis că e încă necopt pentru un rol atât […]
Răspunsul, pe puncte, în cele ce urmează: Traducerea lui George Costin este impecabilă, făcând să sune foarte cool – în accepțiunea actuală și locală a termenului – niște replici scrise peste ocean, cu mai bine […]
Ca un spectacol de o asemenea magnitudine (ușor exagerat termenul, dar exprimă perfect entuziasmul meu post-vizionare) să se poată întâmpla pe o scenă din România, este nevoie de câteva ingrediente esențiale. În primul rând, e […]
Și oricum, eu nu sunt critic, ci doar cronicar „după ureche”, nu despic firul dramatic în patru, ci le recomand oamenilor spectacole care (nu) merită să fie văzute. De aceea nici nu intru în amănunte, […]
Trecu si pandemia, scăparăm de infern Mai trebuia să iasă țidula din guvern Și iată că au spus-o, la știri, la ora patru, Că în sfârșit românul poate merge la teatru. Cu mască, fără […]
Vom fi trecut probabil lesne peste aceste nuanțe dacă la un moment dat nu ar fi apărut din neantul mistic din care sunt emanate geniile un compozitor pe nume Astor Piazzolla, care a dus tangoul […]