cronicardupaureche

Soldatul de ciocolată a rupt o gardenie și așa a început măcelul! (Trei dintr-o lovitură, în București, pe scurtătură)
| 23.11.2022

Soldatul de ciocolată a rupt o gardenie și așa a început măcelul! (Trei dintr-o lovitură, în București, pe scurtătură)

Am făcut această introducere atipică pentru a justifica de ce uneori, inclusiv azi, înghesui într-o recomandare mai multe titluri, în general trei. Sunt spectacole despre care n-am apucat să scriu imediat ce le-am văzut, din […]

citește mai mult
Locotenentul din Inishmore: o Mare de sânge la teatrul Mic
| 17.10.2022

Locotenentul din Inishmore: o Mare de sânge la teatrul Mic

Deși are un titlu cât se poate de neexcitant, m-am dus să văd „Locotenentul din Inishmore” la chiar cea de-a doua sa reprezentație de la Teatrul Mic. În primul rând pentru că Vlad Massaci, ceea […]

citește mai mult
Fii deștept și fă pe prostul!
| 11.10.2022

Fii deștept și fă pe prostul!

Judecând după premisele de la care a pornit, cea mai recentă montare a lui Alexandru Dabija pe scena Teatrului Odeon ar trebui să fie un exercițiu de arheologie antropologică, o cufundare metafizică în meandrele concretului […]

citește mai mult
Gelu Colceag, vinovat nevinovat!
| 01.10.2022

Gelu Colceag, vinovat nevinovat!

Sunt disponibile în acest moment pe platformele de streaming două producții cu același titlu și același subiect: Scara (The Staircase). Este vorba de cazul celebru în America al unui romancier de mâna a doua (Michael […]

citește mai mult
Zămislită în șantierul naval din Brăila, corabia căpitanului Huțuleac e așteptată la București!
| 22.09.2022

Zămislită în șantierul naval din Brăila, corabia căpitanului Huțuleac e așteptată la București!

După ce a dat câteva ture cu vaporașul în Herăstrău, cu „California Suite”, – spun asta din prisma provocărilor regizorale, nicidecum a rezultatului final – căpitanul Andrei Huțuleac s-a angajat în primul său voiaj transoceanic, […]

citește mai mult
În numele Tatălui sau cum am simțit Duhul Sfânt al lui Rebengiuc. La Bulandra
| 05.07.2022

În numele Tatălui sau cum am simțit Duhul Sfânt al lui Rebengiuc. La Bulandra

Chiar dacă piesa despre care scriu azi este una remarcabilă, și vă voi da mai jos câteva argumente, recomandarea mea nu are neapărat legătură cu ea, ci cu o experiență cu totul deosebită, chiar extrasenzorială: […]

citește mai mult
Nothing compares to you, Eugen Ionescu!
| 24.06.2022

Nothing compares to you, Eugen Ionescu!

Dacă n-ați fi citit pe Wikipedia că Eugen Ionesco a scris prima sa piesă de teatru în prima jumătate a secolului trecut (mă rog, prima montare a avut loc în 1950, ceea ce face un […]

citește mai mult
De ce-ar fi trebuit să vedeți trei spectacole care nu se știe dacă se vor mai juca vreodată la București
| 07.06.2022

De ce-ar fi trebuit să vedeți trei spectacole care nu se știe dacă se vor mai juca vreodată la București

Se știe, omul e ca tâmplarul. Trăiește ce trăiește, după care moare. La fel se întâmplă cu spectacolele de teatru. Care însă, la fel ca oamenii și tâmplarii, nu trăiesc toate la fel. Unele au […]

citește mai mult
Ăștia trebuie stârpiți de mici! 
| 18.05.2022

Ăștia trebuie stârpiți de mici! 

Am meditat, vreme de trei săptămâni, la finalul piesei „Părinți și copii”, pusă în scenă de Vlad Massaci la Teatrul Național din București. Și asta pentru că respectivele secvențe m-au bulversat nu atât prin intensitatea […]

citește mai mult
Cum poate fi numărul 1 un film despre numărul 2. Sau cum reușește Andreea Grămoșteanu să facă din rahat bici
| 19.04.2022

Cum poate fi numărul 1 un film despre numărul 2. Sau cum reușește Andreea Grămoșteanu să facă din rahat bici

V-am spus (aici) în urmă cu ceva vreme că orice spectacol pe al cărui afiș apare Andreea Grămoșteanu trebuie văzut musai. Tocmai am prizat o doză dublă în weekendul trecut și îmi mențin părerea! Amor […]

citește mai mult
La Național, Birjar! Pardon, cronicar… |
| 11.04.2022

La Național, Birjar! Pardon, cronicar… | „Ucenicul vrăjitor”, TNB

Ucenicul vrăjitor, o orchestră cu actor Am văzut pentru prima oară acest spectacol în 1987. Da, ați citit bine. Atunci a avut premiera și s-a jucat, cu mare succes, vreo patru ani. Țin minte că […]

citește mai mult
Să vorbim de funie în casa strangulatului!
| 08.04.2022

Să vorbim de funie în casa strangulatului!

Arta cere sacrificii, nu-i așa? Subscriu. Dar, pentru că întotdeauna există un „dar”, răsplata ar trebui să fie pe măsură. Prin urmare, duminica trecută am suportat cu stoicism frigul (deh, între anotimpuri) și un vag […]

citește mai mult
Liliom a pleznit-o pe Iulika, în piesa lui Frunză! Vezi ce-au zis organismele de combatere a discriminării și a violenței domestice
| 31.03.2022

Liliom a pleznit-o pe Iulika, în piesa lui Frunză! Vezi ce-au zis organismele de combatere a discriminării și a violenței domestice

Au trecut deja câteva luni de când am văzut ultima premieră a Centrului Cultural Lumina, „Liliom”, de Ferenc Molnar, pusă în scenă de Victor Ioan Frunză. Am și revăzut-o, în urmă cu câteva săptămâni, dar […]

citește mai mult
Despre dicție și contradicție. Cronica unui succes neanunțat
| 16.03.2022

Despre dicție și contradicție. Cronica unui succes neanunțat

Dușmănie 2.0 este poate cel mai contradictoriu spectacol de teatru pe care l-am văzut în ultimii ani. În primul rând titlul mi se pare nepotrivit, atât în raport cu spectacolul în sine cât și cu […]

citește mai mult
Adio, dragă Thelmo! (Noaptea din miezul primăverii)
| 14.03.2022

Adio, dragă Thelmo! (Noaptea din miezul primăverii)

31 Martie, anul 2 î.e.SARS-Cov2 Au trecut mai bine de 24 de ore de cand am ieșit din Sala Atelier a Teatrului Mic, unde am văzut “Ținutul din miezul verii”, în regia lui Vlad Massaci. […]

citește mai mult
Mobilă și durere. Râzi cât pentru un cincinal. În două ore și jumătate!
| 07.03.2022

Mobilă și durere. Râzi cât pentru un cincinal. În două ore și jumătate!

București, 1974. Două cooperative care produc mobile sunt în război pe toate planurile. Lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal (millenials, Google pls) este dublată de una mult mai acerbă de parvenire în […]

citește mai mult
Dați-mi un punct G și voi răsturna universul bărbaților!
| 23.02.2022

Dați-mi un punct G și voi răsturna universul bărbaților!

Când vezi un titlu ca „Anatomia unui clișeu”, te gândești că, aflat într-o criză de inspirație, autorul a ales aproape la întâmplare trei cuvinte a căror alăturare sună bine, chiar cool dar, deși pare că […]

citește mai mult
Iugoslavii, bulgarul, războiul și liceenii. Toți, în București
| 08.02.2022

Iugoslavii, bulgarul, războiul și liceenii. Toți, în București

Știți, desigur, senzația aia mișto când ai avut un coleg de școală care a ajuns actor, te întâlnești cu el la mall din pură întâmplare după niște ani buni, el te întreabă într-o doară dacă […]

citește mai mult
Mamă, ce nebunie la Metropolis în Colivie!
| 27.01.2022

Mamă, ce nebunie la Metropolis în Colivie!

Trebuie să știți că m-am apucat să scriu acest text după ce am văzut de 6 ori spectacolul, în decurs de 3 ani (dintre care un an și jumătate a fost relaș pandemic, adică nu […]

citește mai mult
Maxim Belciug. Maxim Ghitarist
| 24.11.2021

Maxim Belciug. Maxim Ghitarist

În mica sală a Teatrului de Artă e semiîntuneric. Atmosferă, chestii, să vezi mai bine rozul. Cum care roz? Rozul vieții. La vie en rose, n’est pas? Câteva spoturi sunt concentrate undeva în mijlocul scenei, […]

citește mai mult
Cookies