Superbul Hipodrom Floreasca – povestea colțului verde din București care a devenit cartier de lux. Aici a avut loc și o cursă de struți… pe 1 aprilie

26 apr. 2024
1376 afișări
Superbul Hipodrom Floreasca - povestea colțului verde din București care a devenit cartier de lux. Aici a avut loc și o cursă de struți... pe 1 aprilie
Superbul Hipodrom Floreasca - povestea colțului verde din București care a devenit cartier de lux. Aici a avut loc și o cursă de struți... pe 1 aprilie. Sursa foto: Herghelie.ro

Odinioară, în București se simțea puternic aerul de capitală occidentală, iar adierea pariziană aducea pe aceste meleaguri cele mai noi inovații și practici de bun gust. Printre acestea, se numără și pasiunea pentru cursele de cai, motiv pentru care în Capitală apăruseră două hipodromuri: mai întâi cel din Băneasa, și mai apoi cel din Floreasca. În următoarele rânduri o să vă povestim despre al doilea hipodrom apărut în București, Hipodromul Floreasca, unde acum 91 de ani, pe 1 aprilie, a avut loc o cursă între struți… sau nu.

Înainte să vorbim despre hipodromul Floreasca, trebuie să trecem în revistă o istorie sumară a cartierului cu același nume. Istoria acestei zone începe în urmă cu mai bine de patru secole, prima atestare a zonei datând încă de pe vremea când domn al Țării Românești era Mihai Viteazul. Numele Floreasca provine de la neamul boieresc al Floreștilor, care erau stăpâni peste aproape toată această zonă, și care își ridicaseră o moșie superbă pe malul lacului Colentina. Ca amintire a acelor vremuri a rămas biserica Sfânta Sofia, aflată pe Calea Floreasca 216, care a supraviețuit cutremurului din 1736, fiind ulterior restaurată integral de neamul Floreștilor, potrivit Galop.ro.

Hipodromul Floreasca – opera lui George Negropontes

Desigur, primul hipodrom din București, care se afla la cele mai înalte standarde internaționale, a fost cel de la Băneasa. Hipodromul a fost terminat în 1881, și a reprezentat o experiență inedită pentru locuitorii Capitalei, care începeau să prindă gustul întrecerilor de cai. Prin urmare, hipodromul Băneasa este modernizat în 1906, fapt care a sporit popularitatea întrecerilor de cai. Asta a adus și un „dezavantaj” – un hipodrom nu mai era suficient pentru toate întrecerile care se organizau. De asemenea, cursele de trap nu prea mai aveau loc de derby-uri.

Astfel, după Primul Război Mondial, pe malurile lacului Floreasca apare opera celui care stă și în spatele Mausoleului de la Mărășești – George Negropontes. Acesta adună în jurul său unii dintre cei mai mari pasionați de curse de cai din București și fondează Societatea Națională pentru Îmbunătățirea rasei Cailor (S.N.I.C.), organizație care a coordonat proiectul Hipodromului Floreasca.

S.N.I.C. s-a unit cu societatea T.R.-O.B. a unui alt mare pasionat de cursele de cai, Ion Matak, din această fuziune rezultând Comitetul SNIC. La cârma acestei organizații de aflau generalii Coandă și Moruzzi, în timp ce responsabil cu organizarea concursurilor era Ion Matak. Cea mai mare influență în Comitetul SNIC o avea însă George Ulise Negropontes.

Pentru realizarea proiectului a fost contactat arhitectul Paul Smărăndescu, cel care a semnat mai multe clădiri-simbol din București, precum Palatul Universul. Lucrările au început în vara anului 1922, iar hipodromul Floreasca a fost organizat un an mai târziu, în iunie 1923.

Hipodromul Floreasca, smaraldul neo-românesc din nordul Bucureștiului

Hipodromul Floreasca dispunea de trei clădiri separate, care erau conectate prin coridoare și pasaje de trecere. Aceste trei pavilioane aveau în total o suprafață construită total de 1.650 metri pătrați, după cum urmează:

Pavilionul Regal, cu o suprafață de 120 metri pătrați

Sursa foto: galop.ro

Pavilionul oficial, cu o suprafață de 280 metri pătrați

Sursa foto: galop.ro

Pavilionul public, cel mai mare, care dispunea de turn de observație, ocupa 750 metri pătrați + 250 metri pătrați treptele care erau dispuse spre pistă

Sursa foto: galop.ro

Desigur, cursele de cai atrăgeau lumea bună a Bucureștiului și a țării, astfel că nu e nicio mirare că în 1924 aici a asistat la întreceri și regina Maria, care a marcat evenimentul în însemnările sale: ,,Am fost cu Lisabeta la cursele de pe noul hipodrom rival, Floreasca. Trebuie să spun că este foarte bine făcut. La sfârșit au avut niște curse de trăpași, pe care eu și Lisabeta le-am apreciat. Se află aici o contesă rusoaică, Benkendorf, care are niște trăpași foarte frumoși, salvați de la bolșevici.’’

Hipodromul s-a bucurat de două perioade de glorie în istoria sa

Deși a avut o istorie destul de scurtă, și s-a aflat în umbra Hipodromului Băneasa, Hipodromul Floreasca a avut totuși două perioade în care a avut parte de popularitate și succes sporit.

Prima a avut loc în intervalul 1924-1928 și a culminat cu o premieră națională – prima cursă de cai organizată sub nocturnă. Cursele pe timp de noapte au avut loc cu ocazia unui congres agricol internațional ce a avut loc la București. Astfel, România a fost a doua țară din lume în care au avut loc curse de cai în nocturnă, fiind devansată doar de Germania.

Intervalul de timp 1929-1932 a adus perioada de criză, prioritățile oamenilor se schimbau, scade consistența premiilor și a proprietarilor de cai de curse… Hipodromul Floreasca intră astfel într-un con de umbră.

Anul 1935 aduce aici însă o competiție internațională, organizată de regele Carol al II-lea, competiție care a fost, cel mai probabil, momentul de aur al hipodromului. Din păcate, în ciuda influenței pe care Negropontes și Matak o aveau, Hipodromul Floreasca este slab administrat, cele două societăți fondatoare intră în conflict, iar peste doi ani, hipodromul este închis.

Desigur, la scurt timp hipodromul a fost parcelat pentru a se construi aici blocuri de patru etaje. În prezent, Hipodromul Floreasca există în mare măsură doar în amintiri, însă există și două urme care pot fi văzute în Bucureștiul de astăzi: grajdul de trap de pe strada Vornicul Manolache, care a rămas în picioare, și parcul Verdi, care este chiar capătul nordic al hipodromului de odinioară.

A avut loc pe Hipodromul Floreasca o întrecere de struți?

În ilustrațiunea Română, la finalul lunii martie, a apărut un anunț uluitor: pe Hipodromul Floreasca urmau să se întreacă struți africani, dresați special pentru această ocazie. Potrivit publicației, pe 1 aprilie 1933 urma să fie organizată în nocturnă o cursă cu cinci struți. În imaginea de mai jos se poate vedea călărețul neamț Fritz Kortner, pe spatele struțului Blitz, în timpul unei sesiuni de antrenamente de dinaintea unei curse:

struti la floreasca
Sursa foto: herghelie.ro

Publicația a reușit cu această fotografie să atragă la Hipodrom pe 1 aprilie mai mulți bucureșteni, și a scris în cronica întrecerii faptul că Kortner a primit din partea primarului Bucureștiului „Oul de Aur” și o sumă mare de bani, în timp ce Blitz a primit în semn de apreciere o coroană din frunze de palmier.

Totul s-a dovedit a fi o farsă jucată de redacție cu ocazia zilei păcălelilor, de 1 aprilie, fotografia fiind un veritabil trucaj al unui colaborator de-al publicației.

CITEȘTE ȘI

De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes

Povestea Hipodromului Băneasa. Cum au dispărut cursele de cai – „sportul regilor” – din București (Partea I)

Povestea Hipodromului Băneasa. Cum au dispărut cursele de cai – „sportul regilor” – din București (Partea II)

 

Cookies