SMART CITY

SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A ŞI A XII-A. SUBIECTELE LA ISTORIE, SIMULARE BAC

BAREM DE CORECTARE LA ISTORIE CLASA A XII-A SIMULARE BACALAUREAT 2015. CLICK

SUBIECTE ŞI BAREM CORECTARE SIMULARE BAC 2015, ISTORIE

BAREM SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A CLICK AICI

SUBIECTE SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A CLICK AICI


SUBIECTE LA ISTORIE CLASA A XI-A SIMULARE BACALAUREAT 2015:


SUBIECTE LA ISTORIE, CLASA A XII-A, SIMULARE BACALAUREAT 2015

SUBIECTE SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A ŞI A XII-A. MODELE DE SUBIECTE SIMULARE BAC ISTORIE CLICK AICI

Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. c)
Istorie
MODEL
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaională – profil artistic, toate specializările; – profil
sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităi extrascolare, pedagog scolar; – profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citii cu atenie sursele de mai jos:
A. „Guvernul condus de P. Groza […] a dat o atenie primordială industriei. El a urmat îndeaproape principiile si strategia schiate de Gheorghiu-Dej la Conferina Naională a Partidului Comunist din octombrie 1945. A condiionat direct atât refacerea economică a ării, cât si progresul ei […] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces […] si, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat
materiile prime, ar fi reglementat vânzarea si preurile mărfurilor si ar fi controlat investiia de capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce regelementau domeniile căilor ferate, produciei miniere si petroliere, precum si preurile si salariile. Această activitate legislativă s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist si-a extins influena în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice si financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului, si-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naţionale, atotputernicul organism de planificare si coordonare, a cărui funcie principală era mobilizarea întregilor resurse ale ării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Sub directa presiune a comunistilor, guvernul Petru Groza, emanaia acestora, începe să treacă la înlăturarea oricărei opoziii. […] În noiembrie începe eliminarea conducătorilor si membrilor organizaiilor de rezistenă anticomuniste. […] În aceeasi lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comunistii si aliaii lor fiind scosi învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine si cum votează, ci cine numără voturile» funcionase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîsinski, comisarul sovietic la Bucuresti. […] Un val de arestări se abate peste ară. Opoziţia politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiionale […] sunt acuzai de «trădare», «complot», «spionaj», judecai, condamnai si închisi în închisorile de la Pitesti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud […] sau în lagărele de muncă forată de la Midia, Poarta Albă, Cernavodă, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. […]La 30 decembrie 1947 […] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundei la următoarele cerine:
1. Numii formaiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizai, din sursa B, o informație referitoare la alegerile parlamentare. 2 puncte
3. Numiţi doi conducători politici români la care se referă atât sursa A, cât si sursa B.
6 puncte
4. Scriei, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susine că instaurarea regimului comunist implică exterminarea opozanților politici. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentai două aciuni desfăsurate de România în relaiile internaţionale din perioada „Războiului Rece”. 6 puncte
7. Menionai o asemănare între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada naional-comunismului. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citii cu atenie sursa de mai jos:
„Scurt timp după preluarea puterii, Stefan [cel Mare] a revenit la orientarea tradiţională a politicii externe a Moldovei, aliana cu Polonia. După câteva incursiuni pe teritoriul acesteia, unde se adăpostea rivalul său înlăturat din domnie, Stefan încheie, în aprilie 1459, o convenie cu regele Cazimir prin care l-a recunoscut suzeran unic, anulare implicită a angajamentelor asumate anterior faă de Ungaria. Ca gaj al fidelităii sale, Stefan a lăsat în stăpânirea regelui polon cetatea Hotin pe Nistru, ocupată anterior de o garnizoană polonă, si s-a angajat să respecte bunurile boierilor moldoveni refugiai în Polonia. Contravaloarea acestor concesii […] a fost îndepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său, Petru Aron, primejdia cea mai imediată pentru puterea încă neconsolidată a noului domn.
Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit si îndepărtarea de Ungaria si Kara Românescă. Indiciile timpurii ale acestei evoluii au luat proporiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mehmet II împotriva domnitorului Vlad Kepes, când Stefan a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reusit să aducă în stăpânirea sa cetatea mult râvnită de la
gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei si Kării Românesti.
Pentru a restabili situaia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârsitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, [M] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Stefan dezlănuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reusit să nimicească, asa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Incapabil să-si continue înaintarea, Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-si fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundei la următoarele cerine:
1. Numii capitala Moldovei, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizai secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menionai doi domnitori din spaiul românesc, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menionai, din sursa dată, două informaii referitoare la cucerirea Chiliei de către domnitorul Moldovei. 6 puncte
5. Formulai, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaiile politice dintre Moldova si Polonia, susinându-l cu două informaii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform căreia spaiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârsitul Evului Mediu si începuturile modernităii. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre preocuparea istoricilor pentru romanitatea românilor, având în vedere:
– menționarea a două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici și precizarea unei asemănări între acestea;
– menționarea a doi istorici și prezentarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a unuia dintre aceștia;
– formularea unui punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea romanității românilor de către istorici si susinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si încadrarea eseului în limita de spaiu precizată.

BAREM SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A ŞI CLASA A XII-A. SIMULARE BAC 2015 ISTORIE BAREM

BAREM SIMULARE BAC ISTORIE CLASA A XI-A ŞI CLASA A XII-A. MODEL DE BAREM SIMULARE ISTORIE

Probă scrisă la istorie MODEL Barem de evaluare şi de notare

Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE ISTORIE MODEL

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea formaţiunii politice precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la alegerile parlamentare
3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei conducători politici români la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că instaurarea regimului comunist implică exterminarea opozanților politici
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relaţii cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate de România în relaţiile internaţionale din perioada „Războiului Rece” (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada naţional-comunismului
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea capitalei Moldovei, precizată în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăruia dintre cei doi domnitori din spaţiul românesc, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la cucerirea Chiliei de către domnitorul Moldovei (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relaţiile politice dintre Moldova şi Polonia
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.) 
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între cauzele menționate
– câte 3 puncte pentru menționare oricăror doi istorici (3px2=6p)
– 2 puncte pentru menţionarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a oricăruia dintre cei doi istorici
3 puncte pentru prezentarea viziunii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la viziunea menţionată
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea romanității românilor de către istorici
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea textului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

SUBIECTE ŞI BAREM SIMULARE ISTORIE CLASA A XI-A ŞI CLASA A XII-A. EDU.RO va publica, miercuri, la ora 15.00, BAREMUL LA SIMULARE BAC LA ISTORIE. Imediat ce acesta va fi disponibil, B365.ro va publica BAREMUL LA SIMULARE BAC LA ISTORIE.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button