STUDIU. Calitatea aerului în blocurile reabilitate termic din marile orașe din România: Substanțe periculoase în cantități mari

Cercetătorii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari oraşe din România. Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara, iar rezultatele sunt surprinzătoare.

 Ce arată studiul

”Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă.

Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul.

Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior”, transmite Universitatea Babeş-Bolyai într-un comunicat.

Calitatea aerului interior în timpul sezonului rece

Studiul a observat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente.

Au fost găsite substanțe în cantități periculoase!

”Atât rezultatele acestui studiu, cât şi studii similare existente din literatura de specialitate, indică existenţa unei corelaţii demne de luat în considerare între concentraţia de CO2 şi alţi poluanţi (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentraţia de CO2 şi parametrii fizici, precum umezeala relativă.

Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis”, arată UBB.