Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului

Nu e lună din an în care să nu aflăm că în București a mai ars o casă de patrimoniu, au mai fost mistuiți de flăcări copacii bătrâni ai vreunui parc sau a mai fost demolat un imobil valoros, toate având aceeași uriașă miza imobiliară.

Invariabil, niciodată, dar niciodată, nimeni nu răspunde pentru nimic. A ars încă o casă veche sau a fost arsă de către cine? Întrebare profană, fără răspuns din partea autorităților.

Bucureștiul arde casă cu casă. Și nu e război, nici nu a venit, din nou, Marele Foc care-a mistuit cândva orașul din temelii

Ard clădirile din Lista Monumentelor Istorice în văzul tuturor, în mijlocul Bucureștiului, în Zone Construite Protejate, care ar trebui să fie protejate cu adevărat, și dispariția lor subită devine fapt divers, infracțiune cu autor necunoscut, întotdeauna.

Poliția constată și anunță subtil că suspecți ar fi tot “oamenii străzii” și cam atât. Arhitecții, OAR-B, U.A.R, 112patrimoniu și toți cei care iubesc arhitectura orașului vin cu informații, vorbesc deschis și trag semnale de alarmă pentru pierderile ireversibile. Fără niciun rezultat.

Distrugerea caselor din vechiul București devine subiect de știre incendiară la televizor, în prime time de o seară, cu audiență maximă.

Trecem mereu pe lângă ceea ce a fost odată o reședință cu arhitectură spectaculoasă și ne uităm la ea ca la o casă arsă

Numai în ultimul timp au ars două clădiri vechi, monumente istorice, de pe Calea Moșilor 69 și o clădire monument istoric aflată la intersecția Lascăr Catargiu cu Visarion, proiectată de arh. Ion D. Berindei.

A dispărut în flăcări casa renumitului chimist Costin Nenițescu de pe strada Școalei 8. Școala Evreiască de Meserii “Ciocanul” de pe Calea Dudești, ansamblu de patrimoniu, a avut parte de incendieri repetate, iar acum câteva luni a ars casa Principesei Elisabeta, fostul restaurant “Mărul de Aur”, monument istoric de pe Calea Victoriei, “axa sentimentală a Bucureștilor”.

Povestea Casei Principesei Elisabeta, aici: EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări

Vezi și: VIDEO | Nimic n-a rămas din Școala Ciocanul, unde apoi a fost Liceul Timpuri Noi de pe Dudești, clădire istorică făcută scrum ieri. Imagini-document cu elevi din 1948.

Casa din strada Traian 54 a fost afectată de un incendiu puternic, care a distrus o parte semnificativă a acoperișului. Imobilul a aparținut doamnei Staicovici Spiridon Irina, a fost naționalizat, iar acum este “alungat din sufletul orașului”

Arh. Yvonne Toader: Cazul nu este singular. Este, din păcate, emblematic pentru o realitate mai largă a Bucureștiului: orașul își pierde, constant, segmente esențiale din propria memorie construită. Clădiri valoroase, încă funcționale sau perfect restaurabile, sunt lăsate în paragină până când devin irecuperabile. Ulterior, dispar discret, sub pretextul degradării ireversibile – degradare provocată adesea tocmai de lipsa unei intervenții minime.

“O casă ca aceasta nu poate fi înlocuită. Nu poate fi reprodusă decât ca o posibilă imitație”

Arh. Yvonne Toader: Nu poate fi reconstruită „în același stil” fără a pierde autenticitatea, istoria și caracterul care îi conferă valoare. Clădiri cu asemenea proporții, detalii și materiale – multe lucrate manual – nu se mai construiesc astăzi.

Tocmai de aceea, ele trebuie păstrate. În cele din urmă, nu este vorba doar despre o casă. Este vorba despre o piesă dintr-un puzzle istoric, urban, cultural. Despre o formă de memorie colectivă care se exprimă prin ziduri, feronerie, volumetrie și proporții. Prin urme ale vieții de altădată.

Ruina impunătoare din strada Traian 54 a aparținut soților Irina și Ioan D. Staicovici. La naționalizare au fost confiscate 11 apartamente

Cristiana Trică, autoare a volumului “Povești din Bellu”, ed. Vremea, 2022: La colțul străzilor bucureștene Traian cu Vulturilor este o ruină, dar o ruină impunătoare, care mai păstrează încă semnele frumuseții ce s-a dus. Nu e monument istoric, nu i se dă atenție, doar semeția și încăpățânarea par s-o mai țină.

Casa această a cunoscut și timpuri bune. Proprietari au fost Irina și Ioan D. Staicovici, descendenți ai unor familii importante cândva. Ioan D. Staicovici era frate cu Nicolae D. Staicovici, “oculistul distins și medic șef al capitalei”, al cărui nume îl poartă azi o stradă din Cotroceni. Tatăl lor, Dumitru Staicovici, “ponderat, cinstit, conștiincios, serios” a fost “prototipul marelui negustor cu greutate”, creatorul primei fabrici românești de conserve, după cum notează Constantin Bacalbașa.

Ioan D. Staicovici s-a căsătorit cu Irina Colintineanu Ștefănescu, urmașa a polcovnicului Gheoghe Colintineanu. Despre el, Nicolae Vatamanu ne spune că îngrijise cu cinste moșia Colentina și se bucura de atâta încredere din partea proprietarului încât acesta, devenit domnitorul Grigore Vodă Ghica, i-a dat voie să ia numele de Colintineanul.

Căsătoria Irinei Colintineanu cu Ioan D. Staicovici, în 1907, a fost un eveniment monden și “a reunit societatea cea mai aleasă”, scriu ziarele vremii. Cum altfel, de vreme ce se înrudeau de aproape cu familiile Procopiu Dumitrescu, Hamangiu sau Nanu Muscel.

Ioan D. Staicovici a fost director general în Ministerul de Finanțe și din ianuarie 1920 consilier al Înaltei Curți de Conturi și a trecut la cele veșnice în 1947 în această casă.

Îi mulțumim doamnei Cristina Tenea pentru imaginile clădirii realizate în ultimii ani și pentru pasiunea cu care documentează casele cu soartă tristă ale orașului.

Mai jos, arhitecta Yvonne Toader ne spune istoria Casei din strada Traian 54, pe care a urmărit-o, a studiat-o si a fotografiat-o de-a lungul timpului. Arh. Yvonne Toader ne oferă o frumoasă și amară pledoarie în numele unei Case fără apărare.

Yvonne Toader a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” și a urmat cursuri la Universitatea din Amsterdam. Deține un master în Urbanism, iar din 2023 este doctorandă la Școala Doctorală de Arhitectură.

Între 1997 și 2003, arh. Yvonne Toader a locuit și a profesat în Barcelona, unde și-a continuat formarea profesională și s-a dedicat înțelegerii stilurilor de viață și locuire din diverse culturi.

În 2021, arh. Yvonne Toader a fost co-autoare a volumului “Spații Sigure 2(m)-2020”, un proiect multidisciplinar realizat împreună cu arhitecți și urbaniști din România, Israel și Singapore.

Clădirea arsă ascunde povestea unei familii “care a fost alungată din casă, apoi casa a fost alungată din sufletul orașului”

Arh. Yvonne Toader: La intersecția străzilor Nerva Traian și Vulturilor, în inima Bucureștiului, o clădire odinioară impunătoare își trăiește tăcut sfârșitul. Ascunsă acum în umbra a două panouri publicitare, imobilul pare uitat de timp. Pe unul dintre panouri, în iulie 2025, trona ironic mesajul: „Acasă, la fel de bine ca în natură.” Și totuși, natura, sinceră și puternică, nu a așteptat invitația. A pătruns nestingherită în ziduri, în camere, în fisurile istoriei.

Imobilul situat pe Strada Traian nr. 54, în Sectorul 3, este o fostă reședință burgheză, naționalizată în 1950 prin Decretul 92 și confiscată de la doamna Staicovici Spiridon Irina, conform poziției 6879 din lista expropriaților. Acest Decret este explicit de la bun început:

Se naţionalizează imobilele prevăzute în listele anexe, înregistrate la Cancelaria Consiliului de Miniştri sub Nr. 543 din 14 Aprilie 1950, care fac parte integrantă din prezentul decret şi la a căror alcătuire s-a ţinut seama de următoarele criterii:

1. Imobilele clădite care aparţin foştilor industriași, foştilor moșieri, foştilor bancheri, foştilor mari comercianţi şi celorlalte elemente ale marii burghezii.

2. Imobilele clădite care sunt deţinute de exploatatorii de locuinţe.

3. Hotelurile cu întreg inventarul lor.

4. Imobilele în construcţie, clădite în scop de exploatare, care au fost abandonate de proprietarii lor, precum şi materialele de construcţie aferente oriunde s-ar afla depozitate.

5. Imobilele avariate sau distruse de pe urma cutremurului sau a războiului, clădite în scop de exploatare şi ai căror proprietari nu s-au îngrijit de repararea sau reconstrucția lor.

Articolul 8. Se pedepsesc cu 5-10 ani munca silnică şi cu confiscarea averii, cei care vor vătăma, distruge sau înstrăina, prin orice mijloace, bunuri sau instalațiuni supuse naţionalizarii, precum şi cei care vor zădărnici sau vor încerca să zădărnicească naţionalizarea prevăzută de prezentul decret. (Decretul 92/1950).

Arh. Yvonne Toader: Pe fațadă, o plăcuță ruginită, abia zărită printre crăpăturile timpului, poartă numărul IAL 41347. Nu e doar un număr – e pecetea unei înstrăinări. După naționalizare, imobilul, ca atâtea altele, a primit această plăcuță cu număr unic de identificare și care a rămas încă pe multe imobile naționalizate să destăinuie o poveste de pierdere.

Astăzi, asemenea semne tăcute stau pe ziduri ca niște epitafuri, martori discreți ai unei epoci în care omul a fost îndepărtat din casa sa, iar casa, treptat, din sufletul orașului.

Arh. Yvonne Toader: Amplasată într-o piațetă de intersecție, în imediata vecinătate a fostului Spital Caritas, casa beneficiază de o vizibilitate aparte și de o deschidere urbană remarcabilă, fiind una dintre construcțiile definitorii ale zonei.

Ridicată într-o perioadă în care estetica, simetria și proporția erau criterii esențiale ale arhitecturii rezidențiale valoroase, clădirea de la nr. 54 este proiectată pe o compoziție axială clară, cu o organizare simetrică în oglindă.

Frumusețe și eleganță academicistă înghițite de degradare contemporană

Arh. Yvonne Toader: Imobilul păstrează o serie de elemente arhitecturale remarcabile: o fațadă simetrică, compusă cu grijă și ritm, în care colțurile, ancadramentele, brâiele, arcadele, pilaștrii și montanții sunt atent finisate cu mortar amestecat cu praf de piatră — detaliu ce adaugă textură și un rafinament subtil. Aceste accente subliniază verticalitatea și claritatea compoziției, conferindu-i o eleganță reținută, dar prezentă.

Balconul central, impunător, cu balustradă sprijinită pe montanți solizi, se descarcă structural la parter prin coloane cu capiteluri și arcade în plin cintru, susținând nu doar masa superioară, ci și ideea unei ierarhii compoziționale și statice bine definite. Astfel, axul de simetrie devine nu doar un element formal, ci o coloană vertebrală vizuală și structurală.

Ferestrele ample, puse în valoare de ancadramente din piatră, păstrează tâmplăria originală din lemn, multicasetată, alegere care oferă nu doar eleganță estetică, ci și posibilitatea tehnică de a vitra suprafețe generoase. Acoperișul înalt, cu pantă accentuată, țigle și lucarne, completează silueta clădirii, exprimând rafinamentul și funcționalitatea tipice arhitecturii de valoare.
Sistemele de protecție împotriva căderilor de zăpadă, încă prezente, trădează o grijă pentru detaliu caracteristică acestor construcții emblematice, o preocupare justificată într-un climat ce odinioară aducea ierni geroase și ninsori abundente.

Arh. Yvonne Toader: Brâurile decorative, discret reliefate sub cornișă, conferă coerență estetică întregului ansamblu. Chiar și în starea avansată de degradare actuală, multe dintre aceste detalii au supraviețuit, ca o dovadă a calității materialelor și a măiestriei execuției de altădată, dar și a unei valori estetice pe care Bucureștiul o pierde treptat, în lipsa unei viziuni comune si coerente.

Arh. Yvonne Toader: Din punct de vedere arhitectural, clădirea se prezintă ca un ansamblu unitar. Această simetrie accentuează echilibrul și claritatea volumetriei, contribuind la impresia de stabilitate și monumentalitate caracteristică reședințelor urbane valoroase, specifice sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX.

Un puzzle cadastral în oglindă

Arh. Yvonne Toader: Conform datelor publice furnizate de ANCPI prin extrasele de Carte Funciară, se relevă un veritabil hățiș de evenimente și schimbări de proprietate, prin care aceast edificiu a fost nevoit să treacă. Conform datelor publice furnizate de ANCPI, imobilul este alcătuit din două corpuri aproape identice: o aripă stângă și una dreaptă, fiecare având o suprafață construită la sol de aproximativ 250 mp, dezvoltate în regim P+E+M (parter, etaj, mansardă). Terenul aferent părții stângi măsoară, conform actelor, 720 mp, iar cel aferent părții drepte, 729 mp, însumând un total de 1449 mp de teren.

Din punct de vedere juridic, proprietatea (suma celor două părții simetrice) este împărțită între persoane fizice: trei proprietari dețin partea stângă, în timp ce partea dreaptă aparține la două persoane care dețin totodată cote și în corpul din stânga.

Incendiu, neglijență și intenția de demolare

Arh. Yvonne Toader: Pe 7 ianuarie 2020, la solicitarea unuia dintre proprietari, Primăria Sectorului 3 a emis o autorizație de desființare pentru Corpul C1 – partea stângă a clădirii – cu termen de valabilitate de 12 luni. Câteva luni mai târziu, pe 15 iunie 2020, această aripă a fost afectată de un incendiu puternic, care a distrus o parte semnificativă a acoperișului. Deși exista documentație legală pentru demolare, aceasta nu a fost pusă în aplicare.

Între timp, degradarea s-a accentuat, iar semnele abandonului sunt tot mai evidente.

În iulie 2025, porțile părții drepte pot fi observate a fi lăsate deschise, poate forțate find de către persoane necunoscute, iar curtea a început să fie utilizată ca spațiu informal de depozitare a diverselor deșeuri.

Gardul de odinioară, cu o frumoasă lucrătură în feronerie, riscă să fie demontat bucată cu bucată și transformat în fier vechi. Lipsa pazei și absența oricărei măsuri minime de conservare indică un proces lent, dar sigur, de abandon – într-un oraș în care valoarea terenului depășește adesea valoarea patrimonială, iar presiunile dezvoltării imobiliare nu lasă loc răgazului necesar evaluărilor istorice și arhitecturale.

O moștenire ignorată. “Orașul nu se construiește doar cu blocuri noi, clădiri înalte și drumuri lărgite, ci și cu respect pentru ceea ce a fost, pentru ceea ce încă există și ar putea, cu voință, să rămână”

Arh. Yvonne Toader: În ciuda valorii arhitecturale evidente și a poziționării privilegiate, clădirea de pe Strada Traian nr. 54 nu este clasată ca monument istoric. Totuși, strada este inclusă, la poziția 188 (B-II-s-B-17910, Sit I), pe lista străzilor protejate, fapt care ar trebui să îi confere un anumit grad de protecție urbanistică. În realitate însă, această situație o lasă expusă hazardului decizional și carențelor administrative, protecția nefiind una dedicată. Soarta ei – asemenea altor zeci de clădiri valoroase, dar neclasate – pare să depindă mai degrabă de întâmplare decât de politici coerente de conservare.

Strada Traian nr. 54 este una dintre aceste relicve valoroase, aflate la granița dintre supraviețuire și dispariție. Salvarea ei nu ține de nostalgie, ci de responsabilitate. Iar această responsabilitate revine, în cele din urmă, nu doar instituțiilor, ci nouă tuturor.

„Suferința tăcută a Casei Staicovici” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU

VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea

• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care