Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar

Din toate clădirile impresionante de pe strada Clemenței, azi C. A Rosetti, reședința Sabinei Cantacuzino, sora cea mare a fraților Brătianu, este cu totul deosebită, poate cea mai frumoasă.

Imobilul radiază un farmec copleșitor și, de curând, a început să fie renovat. Înzestrat cu o vastă grădină, monumentul istoric fascinează prin eleganță arhitecturală, proporții armonioase și o fațadă cu ornamente de ceramică policromă glazurată, specifică stilului neoromânesc.

Vila Sabinei Brătianu Cantacuzino, de la templu al artelor și al concertelor de cameră la unitate militară

Conacul „Sabina Cantacuzino” a fost proiectat de arh. Paul Gottereau în 1896 și extins în anii ’20 de arh. Petre Antonescu. Spectaculosul imobil a fost donat de Sabina Cantacuzino “Așezămintelor Ion C. Brătianu” încă din timpul vieții sale iar, după naționalizare, a fost folosit de o unitate militară.

De-a lungul timpului, pragul reședinței a fost trecut de personalități de prim-plan ale vieții politice și culturale și, mai ales, de frații Sabinei: Ionel, Dinu și Vintilă Brătianu.

Tinerii bucureșteni știu conacul Sabinei Cantacuzino mai degrabă pentru imensa lui curte din spate, în care funcționează Sera Eden, grădină de vară cu bar 

După moartea Sabinei Cantacuzino Brătianu, în ziua de 23 august 1944, și până în anul 1947, conacul a devenit sediul Partidului Liberal. De aici a pornit, în ziua de 8 noiembrie 1945, demonstrația anticomunistă și pro-Regele Mihai, înainte de instaurarea definitivă a regimului comunist.

Mai jos, interviu cu Cristiana Trică despre personalitatea remarcabilă a Sabinei Cantacuzino Brătianu, pasionată colecționară de artă, sfătuitoarea și marea prietenă a fraților săi, o veritabilă „șefă a familiei Brătianu”.

Sabina Cantacuzino a murit în ziua de 23 august 1944. Din cauza bombardamentelor, trupul său neînsuflețit a rămas pe catafalcul din marele hol al casei timp de 8 zile

B365: Cristiana Trică, este adevărată informația care ne spune că la moartea Sabinei Cantacuzino, în ziua de 23 august 1944, în marele hol al casei a fost înălțat un catafalc, împodobit cu flori din grădina sa, iar nobila defunctă a rămas acolo, fără priveghi timp de o săptămână?

Cristiana Trică: Sabina Cantacuzino a murit la vârsta de 81 de ani, de un cancer esofagian pe care l-a ascuns familiei și apropiaților cât a putut de mult. Sfârșitul, deși a durat mai mult, i-a fost oarecum asemănător cu cel al iubitului ei frate Ionel: din cauza bolii își pierduse glasul, iar pe chipul transformat de boală vorbeau numai ochii.

Zilele care au urmat morții Sabinei Cantacuzino par, într-adevăr, incredibile. Pia Pillat spunea că nu știe cine și cum a înălțat, în marele hol, catafalcul pe care a fost depusă stăpâna casei, îmbrăcată în alb și acoperită cu flori din grădina ei. Ferparele anunțau înmormântarea pe 24 august, la ora 16, la cimitirul Bellu.

Au urmat însă zile de groază, când bombardamentele păreau să nu se mai sfârșească și nimeni nu era pe străzi de spaima avioanelor. Dezastrul și spaima erau atât de mari încât veghea tradițională a fost aproape imposibilă. Înmormântarea a avut loc pe 2 septembrie, după 8 zile de la deces, într-un cerc foarte restrâns. Nu s-au adus flori și nu s-au ținut cuvântări, așa cum ceruse.

“Clădirea pe care o vedem azi este varianta elaborată în perioada interbelică de arh. Petre Antonescu”

Strada Clemenței, azi C. A Rosetti, a fost subiect de cercetare pentru Oana Marinache, istoric de artă, cu rezultate publicate în ArhiTur.

Oana Marinache, istoric de artă: Cu toate că nu poate fi vizitată, cu totul deosebită este Vila Sabinei Brătianu de pe str. Clemenței. În anii 1922-1923, după moartea soțului ei, dr. Constantin Cantacuzino, Sabina Brătianu a apelat la arh. Petre Antonescu și a extins casa proiectată inițial de arh. Paul Gottereau în anul 1896. Deci, ceea ce vedem astăzi la numărul 37 este varianta elaborată în perioada interbelică de arh. Petre Antonescu.

Proprietatea are o grădină foarte mare și acolo s-a deschis un restaurant, o grădină de vara, dar nu în casa propriu-zisă. Cred că aceasta ar fi o soluție pentru reședințele acestea istorice cu un domeniu uriaș, să fie conservate și valorificate.

Petre Antonescu, arhitectul familiei Brătianu

„Petre Antonescu semnează și locuința din București a lui Ionel C. Brătianu (1908-1913), care lansează modelul stilului neoromânesc clasic, după îndelungi experimente ale altor arhitecți, inclusiv ale lui Ion Mincu, și care va fi modelul-lider asupra formelor stilului neoromânesc în arhitectură civilă și domestică pentru două generații de arhitecți”. (Sursa: Ruxandra Nemțeanu în Revista Arhitectura: “Petre Antonescu-Particularități și Stereotipii în Arhitectura Rezidențială”).

Arh. Petre Antonescu a proiectat și Vila lui Vintilă Brătianu din str. Aurel Vlaicu 19, (1911-1912), cu fațade în stil național românesc și interioare eclectice

Cristiana Trică: În anul 1991, Așezământul Ion C. Brătianu a fost reînființat de Ioana Brătianu, fiica istoricului George Brătianu, fiul lui Ionel. În 2010, casa din str. C. A Rosetti a fost recuperată prin justiție, iar în anul 2013 a fost eliberată de cei care ocupau spațiul. Între timp, Ioana Brătianu s-a stins, iar conducerea Așezământului a tot bătut pe la uși de primari. Singura intenție era aceea de a respecta dorința donatoarei, adică să pună spațiul la dispoziția culturii, a educației.

Sabina Cantacuzino era cunoscută în epocă pentru colecția sa impresionantă de pictură românească și obiecte de artă populară

Sabina Brătianu Cantacuzino (1863-1944), a fost fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu și sora cea mare a Brătienilor – Ionel, Constantin (Dinu) și Vintilă. A studiat în particular, după obiceiul vremii, la moșia Florica, apoi la Colegiul Sf. Sava din București, având cei mai mari profesori ai timpului său: Spiru Haret, David Emanuel, V. D. Păun, Francudi, doctorul Grecescu, geologul Grigore Ștefănescu, etc. În anul 1885 s-a căsătorit cu medicul Constantin C. Cantacuzino. Educată, rafinată, Sabina Brătianu Cantacuzino iubea teatrul, muzică și artele plastice.

Sabina Cantacuzino și-a lăsat prin testament conacul din București ca sediu al unui cămin de “doctoranzi”, conceput ca o fundație academică

Sabina Cantacuzino a contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de Artă „Toma Stelian” și a Universității Libere, asociație culturală aflată sub patronajul Reginei, în cadrul căreia se organizau concerte și conferințe. Și-a lăsat prin testament conacul din București ca sediu al unui cămin de “doctoranzi”, conceput ca o fundație academică.

A lucrat o lungă perioada la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul no 108 din București în timpului Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui Spital pentru Tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în timpul ocupației militare germane din 1916-1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mănăstirea Pasărea.

Sabina Cantacuzino nu va urma studii universitare, dar prin mediul familial și cercul de prieteni, prin studii personale și prin călătorii în mari centre culturale ale lumii, își va forma o serioasă cultură. În scrisorile către frații săi, Ionel, Dinu și Vintilă, aflați la studii la Paris, revin deseori descrieri ale concertelor și spectacolelor la care a asistat împreună cu familia, însoțite de aprecieri personale. Astfel, în martie 1886, într-o scrisoare către Dinu, făcea următoarea remarcă despre un concert de Teodorini: “A doua oară mi-a plăcut mai mult ca prima, bucățile erau mai bine alese pentru vocea ei, în Lucreția Borgia și Romanța spaniolă nu a fost prea bine”. (Sabina Cantacuzino, “Din Viața Familiei Ion C. Brătianu 1821-1891”, Editura Humanitas, 2013, ediția a III-a revăzută. Introducere, note, indice și ediție îngrijită de dr. Elisabeta Simion).

La Ateneul Român, Sabina Cantacuzino avea locul ei, lângă loja regală

“De foarte tânără, Sabina a participat la seratele muzicale din casa Mariei Cantacuzino, a avut onoarea de a fi invitată la concertele organizate de Regina Elisabeta la Palatul Cotroceni și apoi la Castelul Peleș, întâlnindu-l pe George Enescu de la primele sale apariții în aceste cercuri. Asiduă amatoare de spectacole și de concerte, Sabina Cantacuzino va avea până la urmă locul ei la Ateneul Român lângă lojă regală, unde de foarte multe ori i se putea vedea “figura senină, transportată de muzică”, cum avea să consemneze un apropiat al sau”. (Sursa: Sabina Cantacuzino, “Din Viața Familiei Ion C. Brătianu 1821-1891”, Editura Humanitas, 2013, ediția a III-a revăzută. Introducere, note, indice și ediție îngrijită de dr. Elisabeta Simion).

Sabina Cantacuzino a călătorit mult în Europa. Vizita muzee, expoziții și cumpăra obiecte de artă

Sabina Cantacuzino a fost prezentă la expozițiile pictorilor români deschise la București. Cu prilejul expoziției “Nicolae Grigorescu” din mai 1887, într-o scrisoare către Dinu Brătianu, relata:

“Azi,13/25 mai, am vizitat expoziția lui Grigorescu. Sunt în total 220 de tablouri din care aș vrea să am vreo șase, restul e mediocră. A cumpărat și mama unul, nenea Carada de 7000 de lei, noi nici unul -toate câte ne plăceau erau vândute sau foarte scumpe”. (Sursa: Sabina Cantacuzino, “Din Viața Familiei Ion C. Brătianu 1821-1891”, Editura Humanitas, 2013, ediția a III-a revăzută. Introducere, note, indice și ediție îngrijită de dr. Elisabeta Simion).

Colecțiile de artă din conac au fost lăsate prin testament Muzeului Toma Stelian și Muzeului Etnografic

„Ca o dovadă în plus a atașamentului pentru Muzeul Toma Stelian, Sabina Cantacuzino i-a lăsat prin testament toate tablourile din colecția sa, după cum Muzeului Etnografic i-a lăsat toate colecțiile de costume și de obiecte de artă populară. “Rareori- scria profesorul Angelescu în 1944- se poate întâlni o femeie cu o personalitate mai bine conturată, cu o cultură armonioasă și mai completă ca dânsa. Tot ce era cunoaștere o interesa, tot ce era frumos o mișca”. (Sursa: Sabina Cantacuzino, “Din Viața Familiei Ion C. Brătianu 1821-1891”, Editura Humanitas, 2013, ediția a III-a revăzută. Introducere, note, indice și ediție îngrijită de dr. Elisabeta Simion).

Sabina Cantacuzino a însărcinat Așezământul Cultural Ion C. Brătianu să instituie în locuința ei din C. A. Rosetti un cămin pentru tineri doctoranzi

Căminul care trebuia să poarte numele ei și al soțului ei, dr. Constantin Cantacuzino, era conceput că o fundație academică în care un număr de zece tineri studioși să aibă, pe perioade de câte doi ani, posibilitatea de a-și pregăti, la adăpost de grijile materiale ale vieții, tezele de doctorat. Totodată, acest așezământ de sprijinire a unor valori naționale din cele mai diferite domenii, trebuia să fie un loc de reuniuni științifice cu participare internațională.

“Mai doresc – scrie Sabina în testamentul ei – să servească camerele de recepție pentru primiri amicale și reuniuni științifice ale intelectualilor români și străini și artiștilor mari, străini, invitați de directorul Fundației și Comitetul de direcție. Să fie un centru care până acum a lipsit din București”.

(Sursa: Sabina Cantacuzino, “Din Viața Familiei Ion C. Brătianu 1821-1891”, Editura Humanitas, 2013, ediția a III-a revăzută. Introducere, note, indice și ediție îngrijită de dr. Elisabeta Simion, pagina 9).

“Brătienii aveau ca șef de familie pe Sabina Cantacuzino, Tanti Bi era ”leită tată-său la față, la trup și la minte”

Cristiana Trică cercetează istoria marilor familii boierești și este autoarea volumelor “Povești din Bellu”, volumele I și II, Editura Vremea, 2024, 2025.

B365: Cine a fost Tanti Bi? Cine o numea astfel pe fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu și sora cea mare a Brătienilor – Ionel, Constantin (Dinu) și Vintilă?

Cristiana Trică: Sabina Cantacuzino, Tanti Bi pentru nepoți, a fost a doua descendentă a dinastiei de Argeș – cum le spunea Nicolae Iorga Brătienilor. Părinții mai avuseseră o fetiță, Florica, moartă la 3 ani și după numele căreia au botezat moșia lor de lângă Pitești. Sabina a fost o soră mai mare autoritară și adânc implicată în viața familiei. Contemporan cu ea, Constantin Argetoianu o găsea ”plină de intuiție în politică” și ”leită tată-său la față, la trup și la minte”, iar un nepot, Alexandru Danielopol, avea convingerea că ”Brătienii aveau ca şef de familie nu pe Ionel Brătianu, ci pe Sabina Cantacuzino.”

Stăpânii casei din strada C. A. Rosetti: Tanti Bi și Unchiul Co

Cristiana Trică: Amfitrioana din str. C. A. Rosetti, pe atunci Clemenței, s-a căsătorit, în 1885, cu doctorul Constantin C. Cantacuzino – Râfoveanu, cu 14 ani mare decât ea. Coborâtor din Vodă Șerban Cantacuzino, acesta era fiul pașoptistului Constantin Gh. Cantacuzino – Râfoveanu și al Elenei, născută Mavrocordat. Om blajin și zâmbitor, doctorul a rămas în amintirea nepoților ca ”unchiul Co”, un ”adevărat sfânt, atât era de bun și de blând, de devotat și de dezinteresat, de milos și de altruist”. Făcuse studii strălucite la Paris, era un practician de excepție și un om de o cinste exemplară, în care Brătienii aveau mare încredere.

În scandalul declanșat în 1898, când fosta noră a lui Al. Ioan Cuza, prințesa Moruzi, anunțase că a născut pe fiul lui Ionel Brătianu, acesta, luat pe nepregătite, a refuzat să creadă și l-a trimis pe dr. Cantacuzino la Ruginoasa ca să confirme. Răspunsul doctorului a fost clar: ”Nu se poate tăgădui că fiul este al lui Ionel, seamănă în chip prea desăvârșit cu tipul familiei”.

Misteriosul fiu al doctorului Cantacuzino

Cristiana Trică: Un aspect mai puțin cunoscut din viața familiei este faptul că doctorul Cantacuzino – Râfoveanu a avut un fiu dintr-o relație anterioară. Numele lui era Jean și a murit de tuberculoză în Italia, în 1910, la 30 de ani. În memoriile ei, Sabina Cantacuzino notează că atunci când s-a căsătorit cu tatăl lui, acest copil de cinci ani avea o fire ciudată și era răsfățat, dar era atras de familia Brătianu, unde se simțea foarte bine.

Sabina, “Fiica Vizirului”

Cristiana Trică: Sabina Cantacuzino a fost o femeie inteligentă și energică, dar dificilă. Diferențele de temperament între ea și soțul ei erau evidente, deși amândoi au fost oameni minunați. În timp ce doctorul părea să vindece prin simpla prezență, soția lui ”era ca o insulă cu faleza atât de stâncoasă, încât nimeni nu se putea apropia fără să se sfarme de stânci.” Așa o percepea nepoata favorită, Pia Pillat care mai spune că Sabina Cantacuzino era de o ”bunătate fără sentimentalitate și fără slăbiciune”, ceea ce îi făcea pe mulți dintre membrii familiei s-o considere rece și rea.

I se mai reproșa, de asemenea, și lipsa de tact pentru că avea o sinceritate brutală și spunea mereu cu promptitudine exact ce gândea. Nu-și dădea seama că rănește pentru că nu asta era intenția ei. Un exemplu a fost vizita de condoleanțe pe care a făcut-o văduvei lui Nicolae Iorga. A fost printre puținii care s-au încumetat să facă un astfel de gest, dar, în același timp a putut să spună drept consolare: ”Mai bine așa decât ca Ionel, de amigdalită!”

Aceeași franchețe brutală a determinat lungul proces de calomnie pe care i l-a intentat Lili Fălcoianu pentru acuzațiile aduse cel de-al doilea volum de memorialistică. După ce a fost mulți ani subiect de dezbatere și împărțise chiar societatea în două tabere vehemente, acest scandal s-a terminat doar prin moartea acuzatei.

”Deși mică, subțirică și plină de viață”, cum și-o amintesc nepoții, Sabina Cantacuzino a fost mereu impunătoarea, cu prestanță regală și o frumusețe distantă, aristocratică”

Cristiana Trică: Tanti Bi mergea repede și iubea plimbările lungi, așa că greu te puteai ține după ea. În război, pe când se afla arestată la mânăstirea Pasărea, soldatul care trebuie s-o supravegheze, un rănit aflat în convalescență, a făcut raport și a cerut o bicicletă ca s-o poată urma! Sabina Cantacuzino ura pe ocupanți cu patimă, așa că și-a schimbat traseul plimbărilor luând-o de-a dreptul prin pădure și făcând mersul pe bicicletă imposibil. Soldatul german a fost nevoit s-o urmeze din nou pe jos.

Sora mai mare a Brătienilor era o persoană cu multe contradicții, dar cu un simț al dreptății accentuat și de un patriotism care nu prea mai are corespondent astăzi. Mereu conștientă că era fiica unuia dintre cei care au construit România modernă, acuzată chiar de ”brătienism agresiv”, ea și-a dedicat memoriile Soldatului necunoscut, ”simbol curat al morților cari de bunăvoie și-au dat viața pentru dezrobirea fraților și întregirea țării.”

“Casa din C. A Rosetti are valoare de simbol”

B365: Care este istoria Vilei Sabinei Cantacuzino din str. C. A Rosetti, 37?

Cristiana Trică: Casa din strada C. A. Rosetti a fost ridicată în 1896 după planurile lui Paul Gottereau, arhitectul care a dat Capitalei, printre altele, Palatul CEC și clădirea Bibliotecii Universitare. Apoi, în anii ‘20, a fost făcută o amplă intervenție după un proiect al arh. Petre Antonescu. Dar înainte de toate, clădirea are, mai ales, valoare de simbol. I-au trecut pragul oameni de mare însemnătate și între zidurile ei s-au luat hotărâri și s-au croit planuri care și acum contează.

Este o casă în care Ionel Brătianu venea întotdeauna cu drag, atașat în mod deosebit de sora lui mai mare, dar și de dr. Constantin Cantacuzino. În 1920, după înmormântarea acestuia, Ionel Brătianu a venit în casa din str. Rosetti și, așezat la biroul doctorului, a plâns pe cel care i-a fost ”mai mult ca un frate”!

La rândul său, doctorul Cantacuzino era frate cu George Cantacuzino Râfoveanu, director al Căilor Ferate, ministru de Finanțe și director fondator al Voinței Naționale, cel al cărui bust se află la Grădina Icoanei. George Enescu, prezent la concertele pe care Sabina Cantacuzino le oferea în marele hol. La această adresă se aflau înscrise secretariatele multelor asociații fondate de Sabina Cantacuzino. Trebuie spus că implicarea ei în viața socială a fost deplină și a început devreme, deși s-a evidențiat cu adevărat abia ca secretară a Societății de binefacere ”Regina Elisabeta”, înființată în 1902.

Sabina Cantacuzino a inițiat o societate ”pentru izolarea și îngrijirea bolnavilor de tuberculoză”

Cristiana Trică: Ca președintă a Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, în 1914 a avut inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Desigur, lupta cu acest flagel era veche. În 1901, un grup de medici înființase în București ”Societatea pentru profilaxia tuberculozei şi a tratamentului gratuit al tuberculoşilor”, cu sediul la spitalul Colțea, în clinica doctorului Petrini Galatz. Venind în sprijinul acestei structuri, în primăvara anului 1913 Sabina Cantacuzino inițiază o societate ”pentru izolarea și îngrijirea bolnavilor de tuberculoză.”

Prima acțiune concretă are loc chiar în martie, când cumpără din Germania șapte barăci Docker ”pentru îngrijirea răniților în timp de război și pentru izolarea tuberculoșilor în timp de pace.” Acestea, instalate la sanatoriul Filaret, ofereau bolnavilor în fază terminală șansa de a muri pe un pat și nu pe străzi sau la porțile spitalelor, cum se întâmpla frecvent! Ulterior, în 1919, devine membră în comitetul de patronaj al vechii societăți înființate la 1901.

“Sabina Cantacuzino a fost, spune Pia Pillat, ”țărmul unde eșuau cei care nu mai aveau unde să meargă”

Cristiana Trică: Sabina Cantacuzino s-a ocupat de un cămin de copii, unde a introdus, în premieră la noi, metoda Montessori. Încă din 1898, Societatea ”Regina Elisabeta” pusese bazele unui cămin de bătrâni model, care, în timpul războiului, a devenit Spitalul nr. 108, pe care l-a creat și condus. Bătrânii au fost evacuați la mânăstiri sau la gazde plătite de Societate, iar spațiul a fost în întregime organizat ca să se poată îngriji răniții de pe front. Totul s-a făcut din voința Sabinei Cantacuzino și cu eforturi de neimaginat astăzi.

Universitatea Liberă, opera Sabinei Cantacuzino

Cristiana Trică: Opera de căpătâi a Sabinei Cantacuzino rămâne însă Universitatea Liberă, instituție de cultură care oferea o șansă celor fără acces la învățământul superior. Universitatea Liberă a fost inițiativa Sabinei Cantacuzino, s-a înființat prin decret regal în august 1919, iar inaugurarea s-a făcut la 22 ianuarie 1920. În deschiderea cursului de gospodărie, profesoara, citată pe larg de presă, ”a apelat la tineretul feminen rugându-I să mai lase fox-trotul, tangoul și ceaiurile dansante și să urmeze cursurile de la Universitatea Liberă unde vor căpăta un mănunchi de cunoștințe mai folositoare în viața lor.” Profesoara spunea că ”se teme să nu ajungem ca poporul roman, care cerea „Pâine și jocuri“ spre a uita mizeria ce îi copleșise.” Cam acesta era spiritul acestei instituții care s-a bucurat de multă considerație și de colaborarea unor nume ilustre.

Prin 1931, la o adunare generală a Universității, în prezența reginei Maria care patrona instituția, Sabina Cantacuzino, nemulțumită de reducerea drastică a finanțării, face un apel la profesorii universitari să continue să susțină cursuri și îi numește ”pravoslavnicii culturii naționale”. Așa cum o demonstrează și cele două volume de memorii pe care ni le-a lăsat, Sabina Cantacuzino avea meșteșugul vorbelor!

În marele hol al conacului se desfășurau concerte de cameră. Sabina Cantacuzino a avut și o colecție de ceasuri

B365: Cum era interiorul Vilei sale?

Cristiana Trică: Nu am găsit până acum o descriere a interioarelor în adevăratul sens al cuvântului. Pia Pillat își amintește că mătușa ei ”trăia singură de tot în casa ei atât de frumoasă, înconjurată de mobilă, tablouri și bibelouri minunate”, vorbește despre ”saloane și salonașe”, despre ”marele hol unde aveau loc concertele de cameră”, despre faptul că ”nu era o casă moartă și tristă, ci era o casă plină de minunății.” Și apropos de minunății, la începutul anilor ‘90 la Muzeul Național de Artă a fost organizată o interesantă expoziție de ceasuri valoroase deținute de Muzeu. Cu prilejul vernisajului, presa vremii face referire la o serie de de colecții particulare de ceasuri printre care și cea a Sabinei Cantacuzino.

“Sabina Cantacuzino s-a asigurat încă din timpul vieții că obiectele de valoare pe care le deținea ajung pe mâini sigure”

B365: Sabina Cantacuzino a avut o fabuloasă colecție de artă, o bună parte a fost dăruită prin testament Muzeului “Toma Stelian” și Muzeului Etnografic, căruia i-a lăsat toate colecțiile de costume și de obiecte de artă populară. Toate au ajuns acolo sau ce a rămas a fost devalizat după 1948?

Cristiana Trică: În anul 1944, cu prilejul morții Sabinei Cantacuzino, profesorul George Oprescu, directorul respectivului muzeu, viitor academician și fondator al Institutului de Istoria Artei, el însuși un mare colecționar, făcea o dezvăluire. Cu foarte puțin timp înainte de moarte, Sabina Cantacuzino îl invitase în casa din C. A. Rosetti poftindu-l să aleagă ”dintre toate obiectele frumoase ce-i împodobeau pereții, pe cele pe care le considera demne de a figura în muzeu.” De menționat că Sabina Cantacuzino făcuse parte mereu din Consiliul artistic al Muzeului Toma Stelian, considerat primul muzeu național consacrat exclusiv artiștilor români.

În ceea ce privește colecția de costume populare, în 1934, Sabina Cantacuzino și cumnata ei Eliza, soția lui Ionel Brătianu născută prințesă Știrbey, și-au donat colecțiile, considerate cele mai valoroase din țară, Muzeului Etnografic de la Cluj Napoca, primul de acest fel din țară.

În linii generale, Sabina Cantacuzino s-a asigurat încă din timpul vieții că obiectele de valoare pe care le deținea ajung pe mâini sigure. Ce s-a întâmplat însă în acea zi de 23 august 1944 când, în plin bombardament, stăpâna casei murea, iar pe străzi oamenii alergau îngroziți către adăposturi probabil nu vom ști niciodată. Cu siguranță, unele lucruri s-au pierdut, altele au fost furate sau distruse.

În conacul din C.A Rosetti, Tanti Bi organiza Balul Micilor Bucătari

B365: Ce era “balul micilor bucătari”?

Cristiana Trică: În primii ani ai veacului trecut, Sabina Cantacuzino a organizat în casa ei, pentru nepoți și prietenii acestora, ”balul micilor bucătari”. A fost o bucurie pe care copiii n-au uitat-o niciodată: costumați în bucătari și bucătărese, aveau fiecare coșuri cu fructe și legume proaspete și se întreceau care să vorbească mai corect franțuzește. Tanti Bi îi corecta și toți se amuzau învățând limba franceză. Târziu, la maturitate, Nicolae Pillat, unul dintre beneficiarii acestui eveniment, își amintea totul în cele mai mici detalii și păstra o amintire duioasă organizatoarei.

“În 1946, într-un ultim efort de salvare, Elisa Brătianu donează Academiei Române Așezămintele cu tot ce aveau ele, inclusiv casele Sabinei Brătianu și Tațiana Niculescu Dorobanțu”

B365: Având ca model Fondation Thiers din Paris, înființată în anul 1893, unde au fost găzduiți cei mai însemnați oameni de mai târziu ai Franței, Sabina Cantacuzino a însărcinat prin Testament Așezământul Cultural Ion C. Brătianu să instituie în locuința ei, “atunci când se vor aduna sumele necesare”, un cămin pentru tineri doctoranzi “care să-și găsească un mediu prielnic pentru continuarea studiilor”. Nu s-a întâmplat.

Cristiana Trică: Cred că se cer a fi lămurite unele lucruri. Nu este vorba despre un testament, deși s-a acreditat mult ideea. Lucrurile sunt mult mai simple. În martie 1936 s-a ținut adunarea generală a Fundaţiei „Aşezămintele Ion C. Brătianu“ prezidată de patriarhul Miron Cristea. Cu acest prilej, Sabina Cantacuzino a dăruit Fundației ”marele și frumosul imobil și locul cu tot ce se găsește pe el, din str. C. A. Rosetti No. 37, proprietatea sa, cu scopul de a se înființa un cămin pentru tinerii necăsătoriți, titrați, spre a le înlesni studiile și lucrările în legătură cu specialitatea lor.”

Se crea, practic, Fundația ”Brătianu Cantacuzino”, secție a Așezămintelor Brătianu, condusă de un comitet cultural care includea, pe lângă șefii Așezămintelor, reprezentanți de la Academia Română, Universitatea București, Banca Națională, Banca Românească și doi membri ai familiei Brătianu.

Scopul declarat era ”încurajarea formațiunii elementelor de elită” prin asigurarea celor mai bune condiții de studiu doctoranzilor din facultățile românești recomandați de consiliile profesorale. Actul de donație are 21 de puncte, foarte clare și reprezintă un document foarte interesant. Secția urma să-și înceapă activitatea după moartea donatoarei, ori donatoarea a murit în 1944, exact anul din care ea și neamul ei deveneau dușmani ai poporului, iar voința lor nu mai conta.

În 1946, într-un ultim efort de salvare, Elisa Brătianu donează Academiei Române Așezămintele cu tot ce aveau ele, inclusiv casele Sabinei Brătianu și Tațiana Niculescu Dorobanțu. Dar Academia a fost și ea jefuită în numele poporului, așa că marea donație Brătianu a fost împrăștiată pe la diverse instituții și așa a rămas. Sabina Cantacuzino a fost înmormântată la cimitirul Bellu, alături de soțul ei și de membrii familiei Cantacuzino – Râfoveanu.

„Casa din strada C. A. Rosetti a avut însă soarta multora dintre casele cu istorie de la noi”

B365: Ce viitor “merită să aibă această casă încărcată de istorie? Nimic din Testamentul Sabinei Cantacuzino nu a fost respectat, de parcă tot ce a creat, a sperat și a gândit a fost în zadar. A fost în zadar?

Cristiana Trică: Sigur că n-a fost în zadar. Personalitatea fascinantă a Sabinei Cantacuzino rămâne în istorie fie și numai prin cele două volume de memorii pe care le-a lăsat. Casa din strada C. A. Rosetti a avut însă soarta multora dintre casele cu istorie de la noi. Nu ne mai miră, nu ne mai mișcă această soartă, nu mai vedem cât e de nefirească. Ba chiar putem încerca o satisfacție meschină, resemnată la gândul că s-a păstrat, că e în picioare și nu s-a dărâmat într-o noapte, ca atâtea altele, ca să se ridice pe locul ei un bloc hidos sau vreo clădire de birouri cu prea multă sticlă și prea puțin haz. Așa măcar putem trece pe trotuar, prin fața ei sau putem intra în curte, unde este un restaurant. Așa cum spune o glumă la modă, ”atât s-a putut”.

În Grădina lui Tanti B a apărut Sera Eden. Proiectul a câștigat premiul secțiunii “Arhitectură construită/peisaj și spațiul public” în cadrul Anualei de Arhitectură București 2021

Autorii Serei Eden sunt: arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț. Beneficiar: Călin Popean. Peisagism: peisag, Nicolas Triboi, peisag, Arina Boariu, arh. Codruța Pop.

Sera Eden se află în curtea unui conac din centrul Bucureștiului, care a aparținut familiei Brătianu. Se învecinează cu ambasada Vietnamului pe o latură, cu cea a Ungariei pe cealaltă latură și o seră în în curtea din spate. O astfel de vecinătate ne-a inspirat să transformăm o structură existentă într-o casă din sticlă. Practic, lângă terenul Ambasadei Vietnamului este firesc să crească bambusul. Schela de țevi întărește o structură tipică de seră. Tabla ondulată este utilizată pentru cei câțiva pereți opaci, accentuînd senzația de lumină și construcție provizorie. Pardoseala este din cărămidă. Singurul material contrastant este marmura albă, groasă, a tejghelei barului, un indiciu discret către lumea cocktailurilor și a băuturilor spirtoase.

Peisagistica este partea crucială a proiectului. În loc de a urma direcția tradițională, ordonată și rectangulară pe care clădirea ar fi impus-o, am contrazis-o cu forme organice, sinuoase, pentru a contrasta atât clădirea istorică existentă, cât și volumul geometric din sticlă. Aceste forme vor conlucra cu vegetația sălbatică și exotică (bambus, ginko biloba) ce va crește în următorii ani și vor oferi vizitatorilor un traseu labirintic pe care să-l exploreze, anunță arhitecții în prezentarea proiectului.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU

• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care