Strada din București unde femeile nu aveau voie să calce neînsoțite. Povești vechi din Capitală pe care puțini le știu

31 oct. 2021
18432 Afișari
Strada din București unde femeile nu aveau voie să calce neînsoțite. Povești vechi din Capitală pe care puțini le știu
Strada din București unde femeile nu aveau voie să calce neînsoțite. Povești vechi din Capitală pe care puțini le știu

Poveștile vechi de București sunt multe, dacă stăm să ne gândim că orașul în care trăim are o istorie de aproape 600 de ani. Totuși, puțini știu că exista o stradă din Capitală unde femeile nu aveau voie să meargă singure și era musai să fie însoțite. Vezi mai jos câteva povești vechi de București pe care puțini le știu.

Strada din Capitală unde femeile nu putea merge singure. În perioada de dinainte de războaie și chiar în perioada interbelică, atunci când Bucureștiul era considerat micul Paris, exista o zonă din Capitală, extrem de boemă și de aglomerată, în care femeile nu aveau voie să circule neînsoțite. Acestea trebuiau să aibă mereu pe cineva lângă, că așa era regula pur și simplu.

Ce bucurie că astfel de practici nu mai sunt uzuale în prezent.

Femeile din București nu aveau voie să meargă pe jos pe Podul Mogoşoaia, adică strada Calea Victoriei de astăzi

Există o poveste din Capitală strâns legată de strada Calea Victoriei de astăzi. Istoricii spun că până târziu, chiar după începerea Primului Război Mondial în România, femeile nu aveau voie să meargă pe jos pe Podul Mogoșoaia, cum i se spunea atunci. Astfel, persoanele de sex feminin care voiau să ajungă aici trebuiau neapărat să cirucle în trăsuri trase cai, asta dacă nu erau însoţite de un soţ, de o rudă sau prietenă, fie ea chiar și o servitoare.

Totuși se pare că asta era datina atunci în București, deoarece tot în perioada respectivă femeile nu aveau voie să intre într-un local, restaurant sau cafenea, dacă nu se aflau la braţul unui bărbat. Mai mult, atunci când se duceau la cumpărături, damele de modă veche, chiar dacă ajungeau într-un magazin de lux, aristocratele din oraș de asemenea nu puteau fi singure, cin neapărat însoțite, de oricine.

Băneasa era cartierul lăptăreselor

Mai mult, o altă poveste spune că zona cunoscută azi drept Băneasa, era ăn perioada interbelică cartierul lăptăreselor. Astfel, fetele din Cârstăneşti, un sat din nordul Bucureștiului, aduceau, în fiecare dimineaţă, produse lactate în Capitală, pornind de la lapte proaspăt, până la brânză și smântână. Istoricii spun că acestea intrau în fiecare zi pe şoseaua Kiseleff și duceau pe umăr doniţe cu smântână şi brânzeturi pe care le livrau direct clienților permanenți, mergând la casele lor.

Bucureştiul mai era considerat și „Oraşul bordelurilor”

O altă poveste, considerată mai sensibilă și pe care unii nu o recunosc, chit că trendul a rămas chiar și în prezent, dar online, este cea cu privire la numărul uriaș de bordeluri din Capitală. Acestea au făcut ca Bucureștiul să fie considerat de mulți străini chiar Orașul Bordelurilor. Casa de Piatră era printre cele mai frecventate zone din oraș în acela vremuri. Practica a ținut până în perioada comunistă, atunci când aceste zone au fost închise, iar prostituția interzisă.

La fel ca în Amsterdam, se spune că la poarta fiecărui bordel se găsea un felinar roşu, care odată cu lăsarea serii se aprindea și anunța că locul este disponibil de frecventat de către bărbați.

Practic, felinarul roșu era un semn discret că acolo se găseau femei dispuse să întreţină relaţii intime pe bani. Mai mult, se pare că acestea îşi vindeau trupul destul de ieftin, fiind un fel de prostituate de mahala, fără școală, dar aflate la căutare de către domnii bucureșteni. Se pare că zilele de sâmbătă şi duminică erau cele mai aglomerate.

Strada din București unde femeile nu aveau voie să calce neînsoțite. Povești vechi din Capitală pe care puțini le știu

Cookies