Deși sună aproape paradoxal când te uiți la câte mașini sunt peste tot, în București chiar există o stradă pe care nu a pus roțile nici măcar un vehicul. Numele ei este Strada Xenofon, iar istoria ei se întinde de-a lungul a mai bine de-un secol, timp în care a avut atât perioade de glorie, cât și de decădere. Vă invităm să descoperiți povestea acestei străzi-unicat în Capitală.
Când vedem că aproape toate trotuarele din oraș sunt ocupate de șiruri nesfârșite de mașini ni se pare de neconceput faptul că există în București o stradă pe care niciodată nu a circulat o mașină. Motivul pentru care această Strada Xenofon a scăpat de mașini este acela că este singura stradă în trepte din întreaga Capitală.
Situată în zona Parcului Carol, Strada Xenofon a apărut acum mai bine de un secol, în timpul domniei lui Carol I. Cu o orientare de la est spre vest, o lungime de 100 de metri și nu mai puțin de 70 de trepte, această stradă face legătura între Strada Constantin Istrati și Aleea Suter.
Strada Xenofon a apărut undeva la începutul secolului XX, și este opera arhitectului elvețian Gustav Adolf Suter, un apropiat al regelui Carol I, care a fost încredințat cu amenajarea acestui cartier „elvețian”. Denumit G. A. Sut(t)er, acesta a fost conceput drept un cartier modern, cu străzi radiale ce porneau din piața „farfurie” de la intrarea în Parcul Carol (actuala Piață Regina Maria). Proiectul a fost unul dificil, deoarece a fost realizat pe una dintre cele mai denivelate zone din București. Mai mult, aceste dealuri erau înțesate și de mlaștini și de vii ce aparțineau Vicontelui Louis Antoine de Grammont și Mitropoliei Munteniei.
Strada Xenofon duce, de asemenea, până în cel mai înalt punct natural al Bucureștiului. Este vorba despre Dealul Filaret, unde a fost ridicat Palatul Suter, care găzduiește în ziua de astăzi Hotelul Carol. Zona dealurilor Filaretului, denumite după Mitropolitul Ungrovlahiei, Filaret al II-lea, era una bogată în vițe de vie. Această caracteristică a dat și numele unei artere importante din zonă, și anume Șoseaua Viilor.
Singura stradă în trepte din Capitală s-a bucurat de un succes extraordinar începând cu anul 2014, când a fost inclusă în proiectul „Bucureștiul tău la scară”. Atunci, artista plastică Eva Radu a înfrumusețat-o, pictând pe trepte 8 construcții-simbol din Capitală: Arcul de Triumf, Muzeul Național de Artă, Palatul Parlamentului, Teatrul Naţional, Ateneul Român, Mausoleul din Parcul Carol și Muzeul Țăranului Român. Impresionant este că această lucrare a durat doar opt zile. Imagini cu picturile acesteia au devenit virale pe internet, astfel că din ce în ce mai mulți turiști străini care ajungeau în București făceau un drum și până la Strada Xenofon.
Din cauza sau poate datorită succesului său, picturile de pe Strada Xenofon au fost deteriorate, astfel că Eva Radu a repetat figura și a decorat din nou treptele, de această dată cu o cascadă spectaculoasă, ce dă impresia unei oaze în mijlocul orașului.
Din păcate însă, strada a căzut pradă nepăsării, iar în ultimii ani s-a degradat în ritm accelerat, o situație regretabilă ținând cont de potențialul turistic al acesteia. Firește, în prezent Strada Xenofon nu se mai bucură de numărul mare de vizitatori de acum 6-7 ani.
Superbul cartier Cotroceni găzduiește de asemnea un set de scări ce reprezintă unul dintre cele mai frecventate locuri de poze din București. Este vorba despre Treptele lui Romniceanu, care au apărut aici în jurul anului 1920 – odată cu vilele superbe din zonă, leagă sudul cartierului Cotroceni, și anume șoseaua Panduri, de zona plină de case luxoase a străzilor dr. Romniceanu și dr. Lister. Existența acestor trepte marchează albia extinsă a Dâmboviței și cu ajutorul lor poți coborî în „valea” cartierului Cotroceni.
Inițial, Treptele lui Romniceanu au fost realizate extrem de calitativ – din piatră, ușor de urcat datorită treptelor mici, și erau delimitate de elemente metalice pentru a spori rezistența în timp. Pe centrul scărilor se afla o balustradă din metal, ce era decorată cu diverse ornamente, întocmai celor din Paris.
Din păcate, treptele au fost restaurate superficial după Revoluție, din materiale proaste, astfel că acestea s-au tocit extrem de rapid, fapt care a transformat limitatoarele scărilor un adevărat pericol, deoarece te puteai împiedica de ele.
Treptele au mai fost refăcute și anul 2020 de primăria sectorului 5, condusă de Daniel Florea. Acestea au fost făcute din păcate superficial și de această dată – din ciment slab, cu scări de lungimi inegale, și cel mai grav – strâmbe. Mai mult, balustrada originală a fost înlocuită cu una ieftină.
Capitala a mai avut o stradă în trepte, pe lângă Strada Xenofon, Aceasta se numea Strada Pelerinilor și se afla în Cartierul Uranus, care a fost ras de pe fața pământului pentru a face loc Casei Poporului. „Scăricica”, cum era alintată de locuitori, era prevăzută cu scări de-o parte și de cealaltă, iar în mijloc avea o porțiune pietruită.
