Știri București

Știați că în București se află cea mai mică catedrală din lume? Povestea tumultoasă a Catedralei „Sf. Vasile cel Mare”

Puțini bucureșteni știu că la mică distanță de centrul Capitalei se află cea mai mică catedrală din lume. Este vorba despre Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare”, un lăcaș de cult ce se află pe aceste locuri de mai bine de-un secol, timp în care aici s-a scris o istorie a speranței și a supraviețuirii

Pe strada Polonă, la numărul 50, într-o curte cu gard jos de cărămidă, inconjurată de o mulțime de copaci și arbuști, se află cea mai mică catedrală din întreaga lume. Da, ați citit bine, în București, între Piața Romană și Stadionul Dinamo se află Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, un lăcaș de cult cu o trecut tumultos, care a reprezentat locul de uniune al Bisericii Române Unite cu Roma, sau greco-catolică. Catedrala a fost ridicată în urmă cu mai bine de 100 de ani și a adunat în acești ani o mulțime de povești în cei puțin peste 110 metri pătrați ai săi.

Cum a apărut cea mai mică catedrală din lume

Acest lăcaș de cult a apărut odată cu plecarea mai multor români din Ardeal în Capitală la începutul secolului XIX, din raționamente economice dar și politice. Dintre aceștia, un procent considerabil erau membri ai Bisericii Române Unite din Ardeal, și aceștia duceau lipsa unei biserici „a lor”. Deși parohia Sfântul Vasile cel Mare figurează ca persoană juridică încă din 1829, greco-catolicii foloseau capela romano-catolică din str. Călărași.

În cele din urmă, în 1893, preotul Demetriu Radu, care era pastorul greco-catolicilor din București, a cumpărat terenul aflat pe strada Polonă numărul 194 (în prezent 50). Achiziția s-a făcut cu multe dificultăți, deoarece statul nu dorea ca Biserica Română Unită cu Roma că dețină terenuri în Regatul Român, astfel că această suprafață a fost trecută pe numele Bisericii Romano-Catolice.

Aprobarea construirii unei biserici a fost obținută cu greu, 17 ani mai târziu, după ce autoritățile s-au opus vehement ridicării acestui lăcaș de cult. Prim-ministrul de la acea vreme, Ionel Brătianu le transmisese oficalilor bisericii greco-catolice următoarele: „Biserici latine puteți construi din partea mea oricâte doriți, dar trebuie să vă spun în mod hotărât că nu ne-ar conveni deloc construirea unei biserici româno-unite”. La polul opus s-a aflat ministrul Educației de la acea vreme, Spirtu Haret, care a susținut vehement construirea bisericii.

De asemenea, o condiție importantă pe care au avut-o de respectat greco-catolicii a fost construirea bisericii în curte, și nu la stradă, astfel că lăcașul de cult se află la 30 de metri de stradă.

Sfințirea pietrei de temelie a avut loc în 1909, pe 21 mai, iar sfințirea întregii biserici s-a petrecut 7 luni mai târziu, în ziua de Sfântul Nicolae. Toate acestea s-au petrecut sub îndrumarea arhiepiscopului Netzhammer.

Când și de ce a devenit biserica „Sfântul Vasile cel Mare” catedrală

Construită în stil moldovenesc, cea mai mică catedrală din lume a avut drept „inspirație” biserica „Sfântul Gheorghe” din Baia, care a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare în urma unei bătălii. Planurile pentru biserica „Sfântul Vasile cel Mare” au fost realizate de arhitectul Nicolae Ghika-Budești, care a proiectat și Muzeul Țăranului Român.

În urma semnării Concordatului din 1930 dintre Sfântul Scaun al Romei și Regatul României, biserica „Sfântul Vasile cel Mare” a ieșit din subordinea Mitropoliei de la Blaj și a devenit sediul protopopiatului Capitalei.

O biserică devine catedrală odată cu înscăunarea unui episcop drept conducător al acestor locuri. Acest lucru s-a petrecut aici în anul 1940, când primul episcop auxiliar al Mitropoliei Blajului, Vasile Aftenie, a fost numit vicar general pentru București și Vechiul Regat și și-a stabilit reședința permanentă în Capitală.

Ororile ce s-au petrecut în cea mai mică catedrală din lume

În anul 1948, regimul comunist a interzis lăcașurile de cult greco-catolice, iar acest lucru a însemnat și persecutarea mai multor personalități din lumea Bisericii Unite cu Roma. Vasile Aftenie a fost încarcerat în 1948 și ucis doi ani mai târziu pentru credința sa și pentru comuniunea cu Scaunul Apostolic al Romei, devenind primul episcop martir greco-catolic. Odată cu acesta a fost arestat și Tit Liviu Chinezu, protopopul unit al Bucureștiului de la acea vreme, care avea să sfârșească tragic în 1955 în închisoarea de la Sighet.

După arestarea celor doi, preoții clandestini rămași nearestați l-au pus în funcția de Vicar General al Bucureștiului pe părintele Zenovie Pâclișanu, membru al Academiei Române, istoric, diplomat și secretar al Adunării Naționale de la Alba Iulia, un nume important al Marii Uniri. Din păcate, și acesta a fost arestat, în 1949, și deși a supraviețuit torturilor de la Sighet, a decedat în 1958 în închisoarea de la Jilava.

Ca multe alte lăcașe de cult greco-catolice, în ceea ce cunoaștem astăzi drept cea mai mică mănăstire din lume a funcționat în perioada 1948 – 1990 o parohie ortodoxă. La scurt timp după revoluția din 1989, credincioșii greco-catolici din Capitală au reînființat parohia Sfântului Vasile cel Mare și au cerut revenirea în biserica de pe strada Polonă. Deși restituirea a fost promisă de BOR în cel mai scurt timp, aceasta a fost amânată mai bine de un deceniu și jumătate.

Revenirea la statutul de catedrală greco-catolică

În cele din urmă, Parohia Română Unită cu Roma „Sfântul Vasile cel Mare” din București, a reintrat în posesia bisericii pe 28 decembrie 2006, iar pe 4 mai 2008 aici a avut loc ceremonia de instalare a noului episcop-vicar de București, și anume Mihai Frățilă, în cadrul unui eveniment la care au asistat peste 2.000 de persoane. De asemenea, în 2014 aici a fost instalat în funcție primul episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de București, cu teritoriul canonic peste Capitală, Oltenia, Muntenia și Dobrogea.

Din punct de vedere al lucrărilor de consolidare, în perioada 2011-2013 catedrala a fost consolidată și restaurată complet, după ce în perioada comunistă a suferit în urma cutremurelor și a nepăsării autoriăților, astfel că mare parte dintre decorațiunile interioare inițiale au fost mult prea deteriorate pentru a fi salvate. Din fericire, aici au fost repictate, conform proiectului original, patru scene importante din viața Sfântului Vasile.

La ora actuală, cea mai mică catedrală din lumea poate găzdui până la 150 de credincioși iar grădina sa reprezintă un loc excelent de plimbare și chiar de reculegere pentru orice persoană, indiferent de confesiunea religioasă.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button