Știați că în București s-au fabricat mașini Ford? Mașina Regelui Mihai și alte “Interbelice ale orașului”, în fața Palatului Elisabeta

Regele Mihai I: automobilist, mecanic și pilot profesionist. Când avea doar șase ani, nu a primit în dar un Lego, ci o mașină. A reparat, a restaurat și a condus automobile Ford, Jaguar, Bentley, Lincoln, Buick, Mercedes, Cadillac, Opel, Volvo, Lancia, Alfa Romeo sau Jeep. Un model de Jeep preferat de Majestatea Sa, însoțit de alte câteva strălucite mașini de epocă, rare, rupte din alte timpuri, au venit la Palatul Elisabeta, de ziua Regelui Mihai. Evenimentul “Interbelicele Orașului” a fost organizat de Retromobil Club România în parteneriat cu Asociația Casa Majestății Sale. Am fost acolo, am vorbit cu pasionații de automobile de epocă, iată povestea.

Adevărul este că noi, cei care am prins câte ceva din comunism, am văzut “Interbelicele orașului” numai în “Cu mâinile curate”, “Revanșa” și “Ultimul cartuș”, de Sergiu Nicolaescu. Numai pe ecran se plimbau legionarii și comisarii ticăloși cu Buick-uri interbelice, cu motor extrem de silențios, cu suspensie cu arcuri elicoidale, cum am văzut eu la expoziția de la Palatul Elisabeta din București. Dacă vreți să știti ceva și despre Socialistele orașului, am scris aici.

Am ajuns la Palat cu un taximetrist care avea capul plin de ideea fixă că Regele Mihai a plecat din țară cu trenul plin de aur și tablouri, plus mașinile lui luxoase. “N-avea cum”, zic eu. “Regele a plecat cu trenul de la Sinaia, nu putea să ia mașinile în tren, n-avea loc”. “Nu, doamnă, eu știu altceva”. Semn că o minciună repetată timp de zeci și zeci de ani chiar se poate înșuruba în capul oamenilor și rămâne acolo, în cuibul cald al berzei, chiar și în anul 2021. Fără să știe taximetristul că, în caz de ceva, Regele Mihai chiar ar fi putut să-i repare taximetrul.

“Când Regele a văzut prima oară un ARO, a fost interesat să știe dacă are reductor. Ne punea întrebări frapante”

Bogdan Coconoiu, Vicepreședinte Retromobil Club România: “ Majestatea Sa știa absolut totul despre mașini, iar când nu știa, întreba niște lucruri care te frapau, mereu dorea să-și verifice cunoștințele sau să și le lărgească. Când a văzut prima oară un ARO a fost interesat să știe dacă are reductor, dacă este tot timpul 4 ori patru, care sunt comenzile, tipologia motorului, dacă se întreține greu, totul dorea să știe. ARO era o mașină pe care nu o cunoștea deloc, în timp ce noi, românii, o știam foarte bine”.

• Îți recomandăm să citești și:
  • 10 motive pentru care Regele Mihai a fost The Chosen One & Only în Republica nimicului
  • A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România

Regele Mihai a mers, în total, 2 milioane de kilometri cu mașinile sale

Cele 38 de automobile ale Regelui Mihai, aflate astăzi la Palatul Savârșin, au înghițit, în total, 2 milioane de kilometri. La vârsta de 16 ani, a primit un Jaguar SS100, fabricat în numai 116 exemplare.

Regele Mihai I: „Aproape că s-ar putea spune că m-am născut cu mâinile pe volan”

Regele Mihai I : „Aproape că s-ar putea spune că m-am născut cu mâinile pe volan. Căci am început să conduc în anul 1927, la vârsta de șase ani. La început în parcul închis, apoi pe câmp, prin micile sate sau pe plajă, când eram cu mama la mare. Eram așezat pe genunchii șoferului pentru că nu puteam ajunge la pedale, dar făceam schimbările de viteză și mânuiam singur volanul. Prima mea mașină a fost un automobil Morris englezesc, pe care mi-l oferise unchiul meu, Prințul Nicolae. Pe urmă, tatăl meu mi-a cedat Fordul său, pe care îl conduceam singur peste tot. De fapt, nu eram chiar singur, întrucât mă urma o mașină de siguranță. Pentru că eram supravegheat foarte îndeaproape. Tatăl meu voia să știe ce făceam, unde mă duceam, cu ce viteză circulam. El nu aprecia pasiunea mea pentru automobile. Prefera, categoric, să mă vadă vânand, din volumul “Majestatea Sa Regele Mihai al României, O Domnie Întreruptă, Conversații, 1995”.

La vârsta de 13 ani, Mihai I își ruga tatăl să-i schimbe Fordul cu un Alfa Romeo

„Dragă Tată,

Știu că întotdeauna îmi faci plăcerile posibile, de aceea nu îţi cer ceva prea greu de găsit. Îţi cer să-mi dai, când crezi şi când îmi voi schimba maşina, să îmi dai un Alfa Romeo. Îmi aduc aminte când mi-ai spus: „Fordul este o maşină prea mare pentru tine.” Ei bine, un Alfa se conduce ca o bicicletă şi este mult mai mic. Poate îmi vei satisface această mare dorinţă a mea. Dacă este aşa, te sărut cu drag, Mihai”, Mihai I către Regele Carol, scrisoare trimisă de la reședința mamai sale din Florența în anul 1934. În preajma Anului Nou, același an, Mihai I revine cu o nouă rugăminte: „Dacă ai vrea să-mi schimbi Fordul, Fordul de două locuri, să-mi iei un Agusta Lancia, care merge cu 110 km pe oră, de două locuri”.

În Bucureștiul interbelic se fabricau mașini Ford, Regele Mihai lucra la Uzină, direct pe linie

O delegație a Ford Motor Company, condusă de însuși Henry Ford, vizitează câteva țări din Estul Europei în anul 1930. Așa ia naștere societatea Ford România care începe producția în anul 1936, la Uzina de pe strada Floreasca nr. 159. Primele automobile Ford asamblate în București au fost model V8-48 Fordor, cu caroserie închisă cu patru uși, modelul american al anului 1935. Majoritatea autoturismelor și toate camioanele aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice au fost rechiziționate de Armata Română, apoi de armatele sovietice, ungare și germane fiind pierdute sau distruse. Povestea fabricii Ford din București s-a încheiat în ziua de 11 iunie 1948, odată cu naționalizarea sa. Regele Mihai a lucrat direct pe linia asamblare.

Bogdan Coconoiu, Vicepreședinte Retromobil Club România: “Pe vremea aceea, părinții se îngrijeau de copii îi învățau cu munca, de mici. Majestatea Sa a parcurs programul Ford pe care îl aveau muncitorii de la linia de asamblare, adică începea munca la ora 7 dimineața și lucra alături de muncitori. Acolo a deprins primele elemente de mecanică și s-a îndrăgostit de lucrul la motoare. Cred că pasiunea pentru automobile vine de la unchiul său, de la Prințul Nicolae care era un mare, mare împătimit al automobilului”.

Regele Mihai este Președinte de onoare al Retromobil România din anul 2001

Bogdan Coconoiu: “Pasiunea aceasta l-a însoțit pe Regele Mihai până în ultima zi din viață. Pentru mine, personal, și cred că și pentru colegii mei de la Retromobil, Regele Mihai este personalitatea care mi-a schimbat viața. Ne-a învățat cea mai importantă lecție, cea a modestiei. Mi-am dat seama că dacă un Rege are un comportament atât de simplu, dacă îți vorbește atât de frumos, fără să se laude, fără să facă caz de statutul pe care-l are, atunci și noi trebuie să ne comportăm altfel. Pentru Retromobil a fost o șansă și o mare onoare.Tot ce am făcut și vom face, vom face cu gândul la Majestatea Sa, prețuim încrederea pe care ne-a acordat-o. În anul 2001, Regele a devenit Președinte de onoare al Clubului nostru, poziție pe care nu o vom mai acorda niciodată unei alte personalități”.

Bogdan Coconoiu: “Când a fost depus trupul Majestății Sale la Palatul Regal, noi am organizat neoficial o coloana de mașini. Am fost neplăcut surprins să văd că la televiziunea română s-a comentat că în coloana erau și mașini ARO și lor li s-a părut a fi mașini sovietice, au spus ceva de genul că Regele nu s-ar fi bucurat să ne vadă. Fiecare are opiniile sale în clubul nostru. Sunt și regaliști, și republicani, noi însă l-am iubit și-l vom iubi pe Rege pentru pasiunea pentru automobile”.

La Elisabeta au venit un Ford A-Roadcoster din anul 1931, un Citroen 118 din 1934, un Plymouth P2 Deluxe Fordor Touring Sedan din 1936, un Dodge din 1936, un Plymouth P6 Deluxe din 1938 și un Buick din 1938, preferat de Sergiu Nicolaescu în filmele sale. A mai venit la Palat și un Jeep Willis, model pe care Majestatea Sa l-a condus în anul 1942, impresionat fiind de performanțele acestuia. După război, în exil, a achiziționat și restaurat mai multe exemplare produse în perioada 1941-1945.

Wandererul domnului Tili, o prețioasă mașină germană moștenită din tată-n fiu

Domnul Tili (Contantin Mincă) a venit la Elisabeta cu o mașină germană rară și prețioasă, Wanderer- W52 Cabriolet din 1937. Una dintre cele mai performante cabriolete ale anilor ’30 a fost fabricată pe o perioadă de numai doi ani-1937 și 1938- în numai 1.341 de exemplare în 1937 și doar 52 în anul 1938. Autromobilul este unic în România și a fost păstrat în aceeași familie, din tată în fiu, supraviețuind perioadei comuniste dar și exporturilor masive de mașini de epocă de după 1989.

“M-am născut în anul 1957, tata m-a luat de la maternitate cu mașina asta”

Constantin Mincă, Teli: “Am 64 de ani, iar toată lumea mă știe în oraș sub numele de Teli. Mașina mea este un Wanderer pe care tata l-a cumpărat în anul 1952. Eu sunt născut în 1957 și tata m-a luat de la maternitate cu mașina asta. Tata a fost șofer la un evreu care i-a spus tatii așa, in ’52: Ionică, vezi că eu plec, emigrez, că au venit comuniștii. A plecat și tata i-a cumpărat mașina. În afară de Wanderer a mai cumpărat o motocicletă nemțească cu ataș, “mașina de război a nemților”. Era extraordinară, dar a vândut-o. Noi stăteam aici în cartier, în Băneasa, și unchiul meu și cu văru’ său când tata era la serviciu i-o luau și fugeau cu ea la Doi cocoși, la cârciumă și veneau de acolo turtă, turtă, nu era circulația care este acum. Și până la urmă, tata a vândut-o”.

„Tata a lucrat mult cu mașina pe piață, îl ducea pe Gică Petrescu la Sinaia”

Constantin Mincă, Teli: “Apoi, tata a lucrat mult cu mașina pe piață, îl ducea pe Gică Petrescu la Sinaia, de exemplu. S-a angajat șofer la Utilitară și lucra pe piață pe ea, nu i-au luat-o comuniștii că a ținut-o mai mult în garaj, știa toată lumea de ea. Îmi amintesc că mergeam la țară împreună cu familia și dacă nu stăteam în față nu se mai înțelegea nimeni cu mine, eram bosumflat. Și, la întoarcere, era spre iarnă și înghețau geamurile, nu era căldură în mașină și nici acum nu are. Și când ne-au depășit două mașini, eu am vrut să deschid ușa să frec parbrizul, aveam o batistă cu sare în ea. Și când am deschis ușa am căzut din mașină, noroc că tata m-a protejat și n-am pățit nimic”.

“Mașina asta este pensia mea, eu nu cer nimic Statului, dar nici nu-i dau”

Constantin Mincă, Teli: “În anul 2000 a decedat tata și am început să lucrez la mașină până în 2007, atunci am terminat cu restaurarea, cu tot. O țin așa, asta e pensia mea, eu nu cer Statului român nimic, dar nici nu le dau. Eu am fost tinichigiu auto, asta am lucrat, acum se spune carosier. Această mașină este cel mai prețios lucru pe care-l am, pe lângă sănătate. De ce o iubesc? Am crescut cu ea în curte, vă dați seama, am avut prețuri mari oferite pe ea și n-am vrut s-o vând. Și nici nu o să vând, niciodată. Este unicat, nu mă interesează să o vând, modelul ăsta aproape că nu mai există nici un Germania. De ce e pensia mea? Mai fac cu ea fel de fel de evenimente, nunți, filme, ședințe foto, este serviciul meu din anul 2007, de când am încheiat lucrările la ea”.

Colecția Regală de la Palatul Savârșin cuprinde 4 Jeep-uri ale Regelui Mihai fabricate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și restaurate de Majestatea Sa de-a lungul anilor. Lor li se adaugă un Volvo 264 GL din anul 1976 (singura mașină a Regelui rămasă din exil) și un Mercedes 380 SE din anul 1982. În ultima perioadă a vieții, limuzina oficială a Regelui era un BMW 760 Li.