Stema Bucureștiului: Din 1921 veghează asupra orașului – Ce semnificații au elementele sale

de:
09 iun. 2013
243 Afișari
Stema Bucureștiului: Din 1921 veghează asupra orașului - Ce semnificații au elementele sale

Stema Bucureștiului are ca elemente acvila cruciată, prezentă și pe stema României, însă, dacă crucea pe care o ține în cioc și sabia din gheara stângă sunt aceleași din stema țării, cea a Bucureștiului are și câteva elemente diferite: sceptrul din gheara dreaptă, sfântul Dumitru, deviza, tricolorul, coroana și cea de-a doua acvilă, care e desenată, în zbor deschis, pe coroană.

Sfântul Dumitru Basarabov este prezent în prim-planul stemei întrucât este patronul orașului București.Numele lui a rămas legat de Capitală întrucât, conform Bucureșteanul.net, moaștele lui au fost aduse aici de către un general rus, care a dispus trimiterea lor în Rusia. După ce cortegiul a ajuns în București, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie și mitropolitul Grigorie II al Țării Românești l-au rugat pe general să le lase Mitropoliei, ca o mângâiere pentru pagubele materiale și suferințele îndurate de români în cursul razboiului ruso-turc. Cererea a fost ascultată și moaștele au fost așezate în catedrala mitropolitană din București, în iulie 1774.

Acvila cruciată își are rădăcinile în simbolistica română și face referire la originea latină a poporului nostru. Crucea purtată de pasăre în cioc atestă că răspândirea creștinismului în Dacia s-a făcut și prin intermediul coloniștilor români.

Coroana purtată de acvilă este coroana lui Mircea cel Bătrân, domnitor în vremea căruia Bucureștiul a devenit Capitala de Tranziție a Țării Românești.

Sabia din gheara dreaptă a acvilei evocă lupta de apărare, iar sceptrul din partea stângă reprezintă suveranitatea națiunii române.

Deviza: patria și dreptul meu, care e înscrisă pe eșarfa tricoloră, a început să fie utilizată din a doua jumătate a secolului trecut, ca semn al legăturii dintre libertatea individuală și statutul politic al țării.

Panglica tricoloră subliniează rolul pe care l-a avut tricolorul în cadrul evenimentelor din luna decembrie 1989 și statutul acestui centru urban în cadrul dezvoltării spiritualității românești.

Coroana murală simbolizează locul pe care orașul în ocupă în ierarhia administrativă a țării. Cele 7 creneluri de pe ea semnifică statutul de municipiu al Bucureștiului. Acviala cruciată în zbor deschis, plasată deasupra întregii compoziții, arată că orașul a fost încă din epoca feudală „cetate de scaun”.

Conform anexei de la Hotărârea 76 din iunie 1993 privind stema Bucureștiului, adoptată de Consiliul General al Bucureștiului, în prezentarea noii steme a municipiului Bucureşti s-a pornit de la stema stabilită in 1921 de către Comisia consultativă de heraldică, al cărei preşedinte a fost instoricul Dimitrie Onciu. Elementele care apar pe stemă sunt justificate prin faptul că exprimă, în coduri plastice, istoria aşezării şi rolul ei în devenirea istorică.

Cookies