ESENTIAL

Starea de urgență în România. Ce ai voie să faci. Decizia stă în semnătura lui Iohannis

Starea de urgență este ultima soluție la care pot apela autoritățile din România pentru a limita anumite drepturi care să prevină răspândirea coronavirusului. Președintele Iohannis a convocat miercuri o ședință de urgență la care sunt chemați principalii responsabili guvernamentali din criza Covid-19, după ce sistemul public de sănătate a intrat în colaps. Bilanțul zilnic a ajuns în medie 15.000 de cazuri, în ultimele două săptămâni, iar numărul de decese este cel mai mare din Europa. România a mai fost timp de două luni în stare de urgență, între 16 martie- 15 mai, în 2020, la începutul pandemiei de Covid-19. Spre deosebire de 2020, România este condusă de un guvern demis, care are puteri limitate în a emite ordonanțe de urgență, ceea ce îi restrânge posibilitățile de a guverna.

Iohannis ar putea emite decret de instaurare a stării de urgență în România, ca o ultimă soluție de a bloca răspândirea coronavirusului, în contextul în care unele măsuri mai dure nu pot fi luate de un guvern demis, fără puteri depline. Decretul trebuie adoptat apoi de Parlament, în termen de 5 zile, însă de adoptarea sa depinde existența unei majorități parlamentare.

În timpul stării de urgență, România ar putea fi condusă prin ordonanțe militare, în precedenta stare de urgență fiind emise 12 astfel de acte. Starea de urgenţă decretată anul trecut, în data de 16 martie 2020, a cuprins:

  • carantină totală prin interzicerea circulației în afara locuinței. Circulația era permisă în perimetrul locuinței, cu declarație pe propria răspundere pentru fiecare ieșire (pentru cumpărarea de bunuri, pentru îngrijirea copiilor, pentru accesul la serviciile medicale)
  • școlile au fost închise pe toată perioada stării de urgență
  • magazinele neesențiale închise, activitățile de înfrumusețare – coafor, frizerii, etc – au avut activitatea suspendată
  • izolarea la domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele asimptomatice care sosesc în România

Alte măsuri ce ar mai putea fi dispuse în urma instituirii stării de urgență includ:

  • limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore;
  • închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • exercitarea de către autoritățile abilitate în mod exclusiv a dreptului de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • limitarea informațiilor cu privire la starea de urgență ce pot fi difuzate în mass media, suspendarea temporară a apariției sau a difuzării unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
  • raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • interzicerea circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale și aeriene pe diferite rute;
  • închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
  • Anumite măsuri de urgență vor fi stabilite prin decret, însă restricții suplimentare pot fi impuse pe parcursul stării de urgență de către autoritățile competente, prin ordonanțe militare și ordine.

Precedenta stare de urgență de pe teritoriul României 

Preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă 30 de zile.

Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală, relatează Agerpres.

Prin decretul din 14 aprilie privind prelungirea stării de urgenţă pentru încă 30 de zile au fost dispuse măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, stare civilă, economic, al fondurilor europene, sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie, afaceri externe, transporturilor şi infrastructurii, educaţie şi cercetare.

În această perioadă au fost emise 12 ordonanţe militare cu măsuri privind toate aceste domenii.

DECRETUL nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României/ nr. 212 din 16 martie 2020

Art. 1.- Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile.

Art. 2. – Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):

  • libera circulație;
  • dreptul la viață intimă, familială și privată;
  • inviolabilitatea domiciliului;
  • dreptul la învățătură;
  • libertatea întrunirilor;
  • dreptul de proprietate privată;
  • dreptul la grevă;
  • libertatea economică.

Art.3. – În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 4. – (1) În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară.

(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct. 8 din anexa nr.2 se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia.

(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit alin. (2) și (3) potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:

intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
apariția altor situații de urgență.
(5) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanțele militare sau prin ordinul prevăzut la alin.(3) revine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 5.- (1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

(2) Măsurile dispuse pentru prevenirea COVID-19 ca urmare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență sunt aplicabile și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6.- Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite prin prezentul decret și prin ordonanțele emise de ministrul afacerilor interne.

Art. 7.– Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

Art. 8.- Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării.

Art. 9.- Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituție.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button