Splendoarea Mausoleului Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu. Bucureștiul îi știe de zarzavagii bulgari deveniți bancheri, la Sofia sunt eroi naționali

02 iun. 2024
546 afișări
Splendoarea Mausoleului Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu. Bucureștiul îi știe de zarzavagii bulgari deveniți bancheri, la Sofia sunt eroi naționali
Splendoarea Mausoleului Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu. Bucureștiul îi știe de zarzavagii bulgari deveniți bancheri, la Sofia sunt eroi naționali

Duminică, 2 iunie 2024, între orele 9.00-18.00, Ambasada Republicii Bulgaria la București împreună cu Asociația Călător prin România deschide pentru public Mausoleul Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu-Muzeu în aer liber. Mausoleul Fraților Gheoghieff face parte din pleiada de capodopere realizate în stil neoromânesc de arhitectul Ion Mincu (1852-1912) în Panteonul Național al României: grandiosul Mausoleu al Familiei Cantacuzino (1898-1899), Mausoleul Ghica și Capela Generalului Iacob Lahovary (1905).

Mausoleul Fraților Gheorghieff. Foto credit: Asociația Călător prin România.
Revista Arhitectura 1916.

Pentru faptele sale remarcabile, lui Evlogi Georgiev i s-au conferit numeroase distincții de către Casa Regală a României și Curtea Imperială a Rusiei țariste

Cine au fost frații Evlogi (1819-1897) și Hristo Gheorghieff (1824-1872)? În timp ce sursele românești prezintă povestea romanțată (și pe alocuri total inventată), a lui Evlogi Gheorghieff, care ar fi fost hamal, zarzavagiu și băiat de prăvălie la Brăila și București înainte să devină un foarte bogat bancher, sursele bulgare pe care le-am cercetat ne spun adevărul. Evlogi Gheorghieff (scris Georgiev în Bulgaria) a fost profesor în orașul în care s-a născut, Karovo, a studiat la Plovdiv, apoi a devenit negustor și bancher. Evlogi a finanțat Războiul de Independența al românilor (1877), dar și construirea Universității din Sofia, fiind considerat alături de fratele sau, Hristo, erou național.

Evlogi și Hristo Gheorghieff, ctitorii Universității Sf. Kliment Ohridski din Sofia. Foto credit: Impresio-Dir.bg. BGNES.

Pentru faptele sale remarcabile, lui Evlogi Georgiev i s-au conferit numeroase distincții de către Casă Regală a României și Casa Imperială a Rusiei: Steaua și Coroana României în grad de ofițer, Ordinul țarist Sfânta Ana și Marea Cruce a Ordinului Imperial rusesc Sf. Alexandru Nevski. Mai jos, vă oferim informații inedite și verificate, publicate în Bulgaria, despre faptele de binefacere extraordinare realizate de frații Gheoghieff în Regatul României și în Bulgaria.

Evlogi și Hristo Gheorghieff, ctitorii Universității Sf. Kliment Ohridski din Sofia. Foto credit: Impresio-Dir.bg. BGNES.

Evlogi și Hristo Gheorghieff, ctitorii Universității Sf. Kliment Ohridski din Sofia, eroi naționali care au luptat pentru eliberarea Bulgariei de sub stăpânirea otomană

Două statui monumentale, care îi reprezintă pe cei doi mari frați patrioți, binefăcători “milostivi”, străjuiesc intrarea în Universitatea Sf. Kliment Ohridski din Sofia. Frații Gheorghieff au condus eforturile bulgarilor pentru înființarea unui stat național liber, eliberarea țării de sub stăpânirea otomană. După 1990, Mausoleul Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu a fost spart și jefuit și s-au căutat dinți de aur și bijuterii. S-au furat cele 8 făclii înalte de 1,5 m și groase cam de 40 cm, pentru a fi vândute la fier vechi, una singură cântărind 160 kg, (sursa Paul Filip, “Bellu, Panteon Național”, Editura București).

Interiorul Mausoleului. Foto credit: Alina Havreliuc, apud Tururi Ghidate Bucuresti, pagina de facebook.
Ambasada Bulgariei ne invită la Mausoleul Fraților Gheorghieff. Impresionatul edificiu nu a mai fost deschis de la ultima noapte a muzeelor

Iulian Tanascu, Asociația Călător prin România: Foarte multă lume se oprește în dreptul Mausoleului Gheorghieff și și-ar dori să viziteze interiorul. Există o mare dorința mare a oamenilor de a vedea acest mausoleu. Deoarece nu aparține de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU), ne-am adresat proprietarilor, Ambasada Bulgariei, care au fost extrem de încântați de idee, mai ales că se împlinesc 200 de ani de la trecerea în neființă a unuia dintre frați. Împreună cu voluntarii am făcut curățenie și am pregătit cadrul pentru vizitare. De asemenea, vor fi instalate, cât de curând, plăcuțe de vizitare în acea zonă pentru a permite și vizitatorilor străini, care nu știu limba română, să pătrundă în universul familiei Gheorghieff. Căutăm soluții prin care să deschidem acest mausoleu mai des, astfel încât să poată fi admirat, iar istoria cunoscută. Până una alta se anunță să vină mulți turiști, atât români, cât și bulgari, și sperăm să fie un „moment 0” pentru acest mausoleu, mai ales că nu a mai fost deschis spre vizitare de la ultima Noapte a Muzeelor.

Foto credit: M.M.B.
Frederic Storck, sculptorul căruia arh. Ion Mincu i-a încredințat realizarea celor 4 statui reprezentându-i pe evangheliștii Ioan, Luca, Marcu și Matei

Mausolelul Fraților Gheorghieff, construcția funerară de o mare frumusețe, se remarcă prin elemente arhitectonice neobizantine și brâncovenești și a fost realizat în anul 1902 de părintele stilului neoromânesc, arh. Ion Mincu. Valoarea edificiului a fost sporită în înaltă profundă expresie artistică și spirituală de sculptorul și profesorul la Catedra de desen a Școlii de Arte Frumoase din București, Frederic Storck (1872-1942), artistul căruia Ion Mincu i-a încredințat realizarea celor 4 statui reprezentându-i pe evangheliștii Ioan, Luca, Marcu și Matei. Statuile au fost realizate în perioada 1902-1905 și sunt așezate în cele patru colțuri ale Capelei Gheorghieff.

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck păstrează un studiu de portret de evanghelist, aflat în expunerea permanentă a muzeului. “Macheta în gips este o lucrare preliminară, între cea a modelării în lut și cea a cioplirii în marmură sau a turnării în bronz. Macheta a fost realizată pentru unul din evangheliștii executați din bronz, aflați în colțurile exterioare ale Capelei Gheorghieff”.

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck păstrează un studiu de portret de evanghelist, aflat în expunerea permanentă a muzeului.. Foto credit: M.M.B.
Financier and Benefactor: Evlogi Georgiev”, cel mai mare patriot “milostiv” din Bulgaria

Despre frații Gheorghieff s-a spus că aprovizionau Bucureștiul cu legume proaspete. Articolul “Financier and Benefactor: Evlogi Georgiev”, publicat pe site-ul Radio Bulgaria, bnr.bg, la care se adaugă articole apărute pe site-ul Universității “St. Kliment Ohridski” din Sofia, ne prezintă o cu totul altă istorie a personalității și faptelor fraților Georgiev (scris Gheorghieff la noi), decât cea vehiculată în spațiul online din România.

Evlogi Georgiev (1819-1897).

Evlogi Georgiev (1819-1897) n-a fost nici zarzavagiu în București, nici băiat de prăvălie și n-a moștenit o avere misterioasă de la nu știu ce Mitropolit Panaret din București (care, ne spune internetul, avea casă fix lângă cârciuma unde ștergea mese Evlogi), și astfel s-a făcut mare bancher, putred de bogat. Este adevărat că a existat un Mitropolot Panaret, dar n-a călcat prin București, ci a trăit în orașul istoric Plovdiv din Bulgaria, al cărui centru vechi este inclus în Patrimoniul UNESCO.

În anul 1860, Hristo era cel mai remarcabil bulgar dedicat afacerilor politice ale emigranților bulgari în Principatele Române”

Evlogi s-a mutat în România, la Galați, unde familia lui avea deja afaceri. Cât despre fratele său mai mic, Hristo Georgiev (1824-1872), decedat la numai 48 de ani, istoricii bulgari ne oferă informații.

Hristo a primit educație de calitate și deși era foarte tânăr a ajuns să conducă sucursala bulgară a unei societăți comerciale din București. Pe atunci, fratele sau Evlogi, era stabilit la Galați ca negustor. Frații Georgiev au fost printre primii emigranți bulgari stabiliți în România, care au declarat cu încredere că sunt bulgari iar patriotismul a fost principiu călăuzitor în activitățile lor sociale. În anul 1860, Hristo era cel mai remarcabil bulgar dedicat afacerilor politice ale emigranților bulgari în Principatele Române. Ca un patriot remarcabil, a condus eforturile emigranților bulgari pentru înființarea unui stat bulgar liber. 

„Hristo Georgiev, ca un patriot remarcabil, a condus eforturile emigranților bulgari pentru înființarea unui stat bulgar liber’.
Evlogi Georgiev a fost o personalitate cu adevărat unică. A fost unul dintre cei mai bogați și mai de succes antreprenori și a alocat mai mulți bani națiunii sale, decât propriilor lui rude”

Evlogi Georgiev a fost unul dintre cei mai mari binefăcători bulgari și cel care a inițiat construcția Universității Sf. Kliment Ohridski din Sofia. Fiecare persoană care intră în Universitate, prin poarta centrală, trece printre cele două sculpturi demne de remarcat ale fraților Evlogi și Hristo Georgiev. De fapt, Universitatea este un monument al acestor mari bulgari și al faptelor lor. Evlogi Georgiev a fost o personalitate cu adevărat unică. A fost unul dintre cei mai bogați și mai de succes antreprenori din această regiune și a alocat mai mulți bani națiunii sale, decât propriilor lui rude. S-a născut la Karlovo, Bulgaria centrală, într-o familie de comercianți care aveau o afacere cu destul succes. A studiat la Karlovo și Plovdiv, și a fost profesor o vreme în orașul sau natal, până când în anul 1837 s-a mutat în România, la Galați, unde și-a început activitatea comercială. Evlogi Georgiev a înființat o companie împreună cu fratele său, Hristo, și cu alte rude și au făcut comerț cu mărfuri într-o serie de țări europene. Pe măsură ce compania și-a mărit capitalul, Evlogi Georgiev s-a transformat în bancher.

Frații Georgiev au început să doneze sume mari de bani națiunii lor încă din anul 1850. Ei au fost printre fondatorii Companiei Virtuoasa, o organizație de bulgari bogați, care sprijinea Rusia și urmarea eliberarea Bulgariei de sub stăpânirea otomană și, astfel, progresul poporului lor. Hristo Georgiev a murit de tânăr, la vârsta de 48 de ani, în anul 1872, fără nicio șansă de a vedea cele mai mari fapte ale fratelui său. Munca lui a contribuit foarte mult la succesul și extinderea companiei lor comune.

Pentru construcția Universității, Evlogi Georgiev a alocat o mare sumă de bani, 6 milioane de leva aur. Foto credit: BGNES.
Pentru construcția Universității, Evlogi Georgiev a alocat o mare sumă de bani, 6 milioane de leva aur. După moartea sa, rudele au mers în instanță și au contestat testamentul

Evlogi Georgiev a cumpărat o parcelă de 10.000 de mp în Sofia, împreună cu prietenul lui, bancherul Ivan Evstratiev Gesov, în valoare de 200.000 leva aur. Pentru construcția Universității, Evlogi a alocat o mare suma de bani, 6 milioane de leva. După moartea sa, rudele au mers în instanță și au contestat testamentul. Moștenirea a fost confirmată după lungi încercări. Expertiza a dovedit că seiful lui Evlogi a fost deschis cu cele 4 chei, deținute de 4 rude diferite ale sale, și nicio înlocuire secretă a testamentului nu a fost posibilă. Din fericire, cele 6 milioane de leva lăsați pentru construcția Universității au sporit în timp și au ajuns la 13 milioane.

Construcția Universității din Sofia a început în anul 1924 și 10 ani mai târziu clădirea a fost inaugurată

E dificil să găsești toate detaliile activității de caritate ale fraților Georgiev. Evlogi a făcut o donație importantă unei fabrici de textile din orașul său natal, Karlovo, și a oferit astfel locuri de muncă. A donat sume mari pentru Spitalul Bulgar din Constantinopol și Școlii bulgare de fete din Salonic. A făcut nenumărate donații și în România, unde a locuit 10 ani, și a desfășurat o activitate comercială și bancară de succes. Evlogi a început negustoria la Galați unde s-a asociat cu unchii săi din partea mamei. Firma lui era asociată cu una din Manchester si importa mirodenii, cafea, rom, stofe, mărfuri de lux.

Foto credit: Asociația Călător prin România.
Evlogi a donat majoritatea averii sale (23 de milioane de leva aur) pentru spitale, învățământ și fundații culturale

Evlogi a început negustoria la Galați, unde s-a asociat cu unchii săi din partea mamei și a făcut comerț cu cereale, orez și fier forjat. În anul 1850 s-a asociat cu firma greacă Theologo din Manchester și va importa mărfuri de lux: țesături englezești, zahăr, condimente, cafea și rom. După ce acumulează capital, Evlogi se lansează în afaceri bancare, investiții care prosperă în timpul Războiului Crimeei, ajutat fiind de Prințul Piotr Dimitrievici Gorceakov. După anul 1860, frații Georgiev devin proprietari de moșii și imobile în orașele românești. În anul 1897, la moartea lui Evlogi, 90% din venituri proveneau din operațiuni bancare. Evlogi Georgiev a fost acționar ai unor societăți și bănci românești: Bragadiru, Banca Olănescu, Banca Românească și Dacia, prima societate de asigurări românească.

Foto credit: Asociația Călător prin România.
În timpul Războiului de Independența (1877), Evlogi Georgiev a donat armatei române cai, instrument chirurgical și căruțe sanitare

În România, Evlogi Georgiev a donat 100.000 lei Spitalului din Galați și a sprijinit înființarea Fundațiunii Universitare Carol I, donând aceeași sumă de bani ca Regele Carol I, 200.000 lei. Prin testament, Evlogi a lăsat fonduri unor numeroase instituții: Primăriei Capitalei-un fond pentru săraci, Primăriei Galațiului, Eforiei Spitalelor Civile din București, Azilului Elena Doamna, 200.000 lei bisericii bulgare din București pentru întreținerea Școlii Chiril și Metodie, 200.000 lei Universității din București “pentru sprijinirea studenților săraci, dar harnici”. În timpul Războiului de Independența (1877), Evlogi Georgiev a donat armatei române cai, instrument chirurgical și căruțe sanitare.

Foto credit: BGNES.
Frederic Storck: Pentru a executa aceste statui am umblat în tot Bucureștiul, căutând în biserici, să mă familiarizez cu stilul bizantin”

Despre opera arh. Ion Mincu din Cimitirul Bellu (el însuși înmormântat aici, parcela 81-loc 12, sub o troiță de lemn realizată în anul 1920 de arh. State Baloșin și de sculptorul C.M. Babic), Dr. Camelia Maria Ene a publicat studiul “Transpunerea Stilului Neoromânesc în Arta Funerară”, revista M.M.B, nr. XXIX.

Studenții arh. Ion Mincu la mormântul său din Cimitirul Bellu, 1920. Fotografie din „Ioan Mincu”, N. Petrascu, Cultura Națională, Bucuresti, 1928.
Portretul sculptorului Frederic Storck, realizat de Kimon Loghi. Foto credit: M.M.B.

În anul 1902, Frederic Storck primește din partea arh. Ion Mincu comanda de a execută, pentru Monumentul funerar Gheorghieff, construit de el, două statui înfătișind pe evangheliștii Luca și Matei, imaginile celorlalți evangheliști, Ioan și Marcu, urmând a fi încredințate altor sculptori..(.). Primind această comandă din partea principalului reprezentant al stilului românesc din arhitectura de la noi, Fritz Storck a înțeles de îndată că trebuie să înceapă prin a-și însuși cât mai temeinic, anumite cunoștințe în legătură cu coordonatele stilistice ale artei postbizantine. Despre această nouă provocare artistul face următoarea mărturisire: Pentru a executa aceste statui am umblat în tot Bucureștiul, căutând în biserici, să mă familiarizez cu stilul bizantin, pe care l-am studiat în cărți și gravuri, cu tot ceea ce putea fi în legătură cu concepția în pictură a figurii omenești”.

„Pentru a executa aceste statui am umblat în tot Bucureștiul, căutând în biserici, să mă familiarizez cu stilul bizantin”.
Frederic Storck caută să facă o sinteză între legile artei bizantine proprii bisericii ortodoxe, și cele ale artei clasice”

Cele două statui în gips realizate de Fritz Storck pentru figurile evangheliștilor Luca și Matei au fost atât de mult în spiritualul în care Ion Mincu gândise edificiul, încît acesta a încredințat executarea celorlalte două figuri aceluiași Storck (..). Prima serie de astfel de figuri este cea a Evangheliștilor (1903-1905), așezați la cele patru coltuti ale capelei funerare a fraților Gheorghieff, statui în care el caută să facă o sinteză între legile artei bizantine proprii bisericii ortodoxe, și cele ale artei clasice. Și, într-adevăr, în rigiditatea cutelor vestmintelor, în umbrele adânci dintre aceste cute, contrazicând suplețea stofei, în atitudinea severă, gesturile masurate și reținute ale brațelor și mâinilor, a rămas ceva din spiritul vechilor noastre fresce. Capetele au însă o expresie naturală, veridică, deși în fiecare se vede o concentrată simțire, ca în orice ființe umane purtătoare de înalte promisiuni.

Este prima manifestare a stilului neobizantin, așa cum a fost definit de către Cecilia Cutescu-Storck în studiul consacrat soțului său, modalitate artistică bazată nu numai pe folosirea unor elemente stilistice preluate de-a gata din repertoriul de forme al artei postbizantine, ci mai mult o încercare a sculptorului de a se elibera de amintirea Renașterii, în favoarea uneia austere, hieratice stilizari formale în spiritualul vechii arte autohtone.

Foto credit: Asociația Călător prin România.

 

Foto credit: Asociația Călător prin România.
Studiu, Frederic Storck. Sursa: MMB.
Capela Gheorghieff reprezintă alegerea făcută de Ion Mincu, de a evidenția filonul bizantin al stilului neoromânesc”

„Din punct de vedere stilistic, lucrarea de la Bellu începută în anul 1902 și terminată în 1907-pentru care artistul a folosit un număr mare de studii în desen și gips, până a ajuns la transpunerea ei definitivă în marmură- reprezintă o reușită artistică, anevoios obținută, de a pune în acord două modalități de exprimare în sens contrar, altfel spus, de a face o sinteză în care datele native ale sculptorului pentru o redare veridică a realității, să nu între în conflict cu dorința de a atrage monumentalul. Capela Gheorghieff reprezintă alegerea făcută de Ion Mincu, de a evidenția filonul bizantin al stilului neoromânesc. Decorația dantelată în marmură albă, motivele vegetale abundente se împletesc pe fiecare fațadă amintesc vrejurile ce se profilează pe stofele de mătase numite camha. Transpunerea Stilului Neoromânesc în Artă Funerară”, Dr. Camelia Maria Ene revista M.M.B, nr. XXIX.

 Despre monumentalul Mausoleu al Familiei Cantacuzino vezi aici:

Cookies