E 1 Iunie și când mergi cu STB. Și nu puteam marca mai bine momentul decât cu o colecție de prichindei delicioși. Omuleții care nu dau niciodată greș, când e vorba să te binedispună pentru întreaga zi.
🚌 În autobuzul 368, un puștiulică (despre care aflăm că-l cheamă David) se văicărește către mama lui:
– Veau pe caun!
– N-are rost să stai pe scaun, fiindcă la prima coborâm.
Puștiul insistă:
– Veau pe caaaun!
– David, la prima coborâm. Văd că nu mă mai înțeleg cu tine, ești obosit.
Moment în care se declanșează Armagheddonul, cu urlete și plâns:
– NU ȘUNT OBOȘIIIT!!!
🚌 În 484, o mamă încearcă să domolească neastâmpărul puștiului ei de vreo 3 ani, îndemnându-l să se uite pe fereastră:
– Stai cumințel pe scaun și fii atent, că sigur vezi ce-ți place ție.
Nu trec 10 secunde și piticul izbucnește, entuziast:
– Am văjuuut! Am văjut butoaie!
Mai stă un pic și chicotește din nou, încântat:
– Două butoaie! Tei butoaie! Patu butoaie!
În plină nedumerire generală („Unde-o vedea ăsta micu’ atâtea butoaie?!”), femeia lămurește misterul:
– Da, mami. Motoare.
🚋 În tramvaiul 41, un tată face conversație cu puștiul lui. Un dialog oarecum bilingv, oarecum peltic.
– Who’s car is that?
– That’s nene’s car.
– Țe e aia?
– That’s caca.
– Hai, we need to get down.
– Apa!
🚋 O bunică i se destăinuie unei cunoștințe, la tefefon:
– Cu inogoru’ ăla doarme în fiecare noapte! Și azi, când am dus-o la grădiniță, a zis să-l luăm cu noi. Și-am întrebat-o:
„Păi ce să facă inorogu’ la grădi?”. „Mege cu mine, e ubitu’ meu”.
L-am luat, ce era să fac? Mai complicat o să fie când o să trebuiască să-l spăl… Trebuie să fac cumva să se usuce până o bag seara-n pat…
🚌 Un băiețel agită în mână o figurină Spiderman și se-agită și el, cu gesturi vitejești:
– Mă uc pe peieți, ca Paidame fac!
Mama îl ascultă zâmbind, în tăcere. Parcă nemulțumit de lipsa de reacție, copilul s gândește la ceva și mai spectaculos. Decide să se scobească temeinic în nas, apoi scoate la lumină ce-a pescuit și anunță victorios:
– Uite, mama, muc!
Femeia pare luată prin surprindere și protestează:
– Vaaai, nu creeed! E foarte urât ce-ai făcut! Foarte urât
Copilul rămâne două secunde cu degetul în aer, apoi se repliază. Râde și parează: „Am gumiiit!”
🚌 Pe înserat, doi părinți se dau jos din autobuz cu tot cu fetița lor, care se foiește în cărucior.
– Uite, Gărgăriță, e Luna pe cer! O vezi, acolo sus? Putem să ajungem la ea toți, cu racheta!
Copila ciripește, pe ton nemulțumit:
– Nuiachieta!
– Nu cu racheta? Dar cum?!
Fetița se prinde bine cu mânuțele de bara căruciorului și explică:
– Asa!
🛴 Piciul cârlionțat se oprește brusc din pedalat trotineta:
– Nu mergem acasăăă!
– Dar tu ai vrut acasă, acum 5 minute…
Încercarea de protest a mamei n-are niciun efect. Copilul nu doar că insistă să țipe, dar începe să și plângă:
– Nu mergem acasăăă!
Mama cedează:
– Bine, nu mergem acasă. Dar unde mergem?
– NU MERGEEEM!
Nota b365.ro- Mai multe Cronici STB, mai jos