Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric

09 feb. 2022
4416 Afișari
Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric

Nu demult am spus povestea imobilului din strada Edgar Quinet din centrul Bucureștiului, cu ale lui cariatide cărora Ana Pauker le-ar fi retezat sânii, împinsă de pudoare comunistă. O clădire cu valoare de raritate în care a funcționat Banca Albina în perioada interbelică. Apele Române, proprietarul actual al imobilului, ne-a transmis un document în care anunță care va fi soarta clădirii în viitor, în timp ce arhitecții cer clasarea imobilului de urgență. Totul, mai jos, la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat protejării patrimoniului orașului.

“Din cauza presiunii imobiliare, numeroase clădiri din perioada interbelică sunt supuse riscului demolării sau al unor transformări radicale și ireversibile, greu de oprit din punct de vedere legal, dat fiind că autorii acestor clădiri sunt decedați”, se arată în studiul istoric dedicat clădirii “Banca Albina” și realizat de doamna dr. arh. Mihaela Criticos, profesor în cadrul Departamentului de Istorie și Teorie a Arhitecturii din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, expert în protejarea monumentelor istorice.

banca, albina
Imobilul “Banca Albina” nu este clasat, dar face parte din Zona Construită Protejată nr 6, “Regina Elisabeta”.

 

Studiul a fost publicat pe platforma 112patrimoniu.ro și pregătește documentația necesară inițierii unui act legislativ de protecție (clasare cu statut de monument istoric) a clădirii. Despre cum ar fi retezat Ana Pauker bustul cu sâni ai cariatidelor de la intrarea în imobil, am scris aici.

 

banca, albina, art, deco
Bustul cariatidelor a disparut in anii ’50.

cladirea, cu sini, banca, albina

Imobilul “Banca Albina” nu este clasat, dar face parte din Zona Construită Protejată nr. 6, “Regina Elisabeta”

Studiul privind valoarea istorico-arhitectural-urbanistică a clădirii de birouri din strada Edgar Quinet nr 6 din București a fost elaborat în cadrul proiectului “5 + 5 clădiri pentru Patrimoniul Cultural Național” al Fundației Culturale Inforom, finanțat din timbrul de arhitectură al OAR.

Clădirea a fost construită în jurul anului 1935 pentru un comanditar privat, iar arhitectul se pare că este Georges Cristinel. Imobilul nu este clasat, dar face parte din Zona Construită Protejată nr 6, “Regina Elisabeta”, și se află în raza a numeroase clădiri-monument istoric (Casa Capșa, Sala Comedia, Cercul Militar, Hotelul Bulevard, Bisericile Doamnei și Sf. Nicolae Dintr-o zi, Universitatea București).

banca, albina
Detaliu intrare in Banca Albina, foto Antoaneta Dohotariu.

Actualul proprietar dorea supraetajarea clădirii “Banca Albina”, dar nu a obținut autorizația de construcție

Clasarea este cu atât mai urgentă cu cât instituția în proprietatea căreia se află clădirea a lansat în anul 2011 o licitație pentru achiziționarea de servicii de proiectare în vederea desființării actualei clădiri și a realizării unui nou sediu”, se mai arată în studiul istoric. Actualul proprietar al clădirii, Administrația Națională Apele Române, infirmă această informație și promite consolidarea și reabilitatea clădirii. Mai jos, publicăm răspunsul Apelor Române la solicitarea B365.ro.

Apele Române: “Proiectul nu presupune desființarea clădirii; pentru soluția de supraetajare nu s-a obținut autorizație de construcție”

“Către Antoaneta Dohotariu,

Vă aducem la cunoștință următoarele: În anul 2011, Administrația Națională “Apele Române” (ANAR) a contactat servicii de proiectare pentru sediul administrativ al ANAR situat pe strada Edgar Quinet. Acest proiect nu presupunea desființarea clădirii, ci implica consolidarea, renovarea, supraetajarea și compartimentarea spațiilor aparținând clădirii. După prima expertiză, pentru soluția de supraetajare prevăzută în proiect nu s-a obținut autorizație de construcție și nici toate avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism.

Având în vedere faptul că asupra imobilului din strada Edgar Quinet nr 6 nu a fost făcută nicio intervenție până în prezent (de aproximativ 80 de ani), ANAR a prevăzut în acest an, 2022, alocarea unui buget pentru efectuarea unei noi expertize tehnice cu scopul consolidării și recompartimentarii clădirii din Egdar Quinet nr 6, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. Cu ajutorul acesteia, se vor stabili soluții pentru consolidarea, reamenajarea și reconfigurarea spațiilor în conformitate cu cerințele funcționale prezente, necesare activităților specifice ANAR, corelate cu normativele tehnice în vigoare privind rezistența, stabilitatea, siguranța în exploatare și securitate la incendiu, precum și cu privire la importanța arhitecturală a imobilului. Precizăm că în viitor această clădire va fi utilizată pentru activități specifice ANAR”, se arată în răspunsul la solicitarea făcută de B365.ro și semnat de către domnul Director General, Laszlo Barabas

.

banca, albina
„Având în vedere faptul că asupra imobilului din strada Edgar Quinet nr 6 nu a fost făcută nicio intervenție până în prezent (de aproximativ 80 de ani), ANAR a prevăzut în acest an, 2022, alocarea unui buget pentru efectuarea unei noi expertize tehnice”.

În perioada interbelică, în imobilul Banca Albina funcționa și Societatea Kodak

În ghidul oficial al orașului din anul 1934, la adresa din strada Edgar Quinet figura Banca Albina, dar și Societatea Kodak. După naționalizare, Banca Albina a devenit sediul Direcției Generale pentru Energie, Metrologie, Standarde și Invenții, iar după 1990 a trecut în proprietatea Administrației Naționale Apele Române. S-au făcut reparații la imobil în anii 1960, 1963, 1968 și 1972, iar acum excepționala fațada este acoperită cu un uriaș banner.

banca, albina
Detaliu intrare in imobilul Banca Albina. Foto Antoaneta Dohotariu.

Clădirea Banca Albina are valoare arhitecturală, artistică, urbanistică și de raritate”

B365.ro: Ce elemente de arhitectură califică imobilul Banca Albina să fie clasat drept monument istoric?

Prof. dr. arh. Mihaela Criticos: “Cea mai vizibilă este fațada care este cu adevărat spectaculoasă. Aparține unei estetici în vogă în perioada anilor 1930 și începutul anilor 1940, care combină clasicismul monumental specific epocii cu o estetică Art Deco mai proprie, mai adecvată clădirilor comerciale și de locuit. De asemenea, această fațadă, pe lângă faptul că are o anumită eleganță și sofisticare particulară, se înscrie foarte bine în imaginea străzii. Are nu numai valoare arhitectural-artistică prin elementele decorative, proporții și compoziția de ansamblu, dar și valoare urbanistică datorită modului în care se înscrie în frontul construit și în întreaga arhitectură a străzii Edgar Quinet, o stradă care a luat ființă la sfârșitul secolului al XIX-lea / începutul secolului XX. La acestea se adaugă valoarea de raritate, pentru că este o clădire care combină mai multe tipologii consacrate într-o sinteză inedită. Este vorba, în plan, de tipologia clădirilor din centrul istoric al orașului, clădiri în front continuu și cu acces prin gang într-o curte interioară, deci o tipologie tradițională pentru București. Apoi, regăsim tipologia imobilului de raport de tip haussmannian  (specific intervențiilor arhitectural-urbanistice post-1850 din Parisul lui Napoleon III datorate prefectului Haussmann), cu front continuu și curte de serviciu în spate. La acestea se adaugă tipologia de fațadă caracteristică stilului de sinteză pe care îl putem numi „clasicism deco”, specific anilor 1930”.

banca, albina
“Cea mai vizibilă este fațada care este cu adevărat spectaculoasă. Aparține unei estetici în vogă în perioada anilor 1930 și începutul anilor 1940, care combină clasicismul monumental specific epocii cu o estetică Art Deco mai proprie”.
mihaela, criticos, arhitect
Doamna dr. arh. Mihaela Criticos, profesor în cadrul Departamentului de Istorie și Teorie a Arhitecturii din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, expert în protejarea monumentelor istorice.

B365.ro: Faptul că această clădire “Banca Albina” se află în zonă construită protejată o protejează?

Prof. dr. arh. Mihaela Criticos: “Bineînțeles că da, dar acest lucru este de multe ori neglijat chiar și de către arhitecți, care se prevalează de faptul că imobilele din zonele protejate, în cea mai mare parte, nu au statut de monument istoric. Însă întregul înseamnă mai mult decât suma părților: valoarea zonei este dată de coerența ansamblului, și nu de valoarea individuală a fiecărei clădiri. Iar în Legea Monumentelor Istorice, Legea 422/2001, există un articol 18 care precizează că autoritățile locale, pe baza avizului Ministerului Culturii, pot interzice desființarea sau alterarea imobilelor din zonele protejate care nu se află pe lista monumentelor istorice”.

B365.ro: Cum comentați răspunsul proprietarului imobilului Banca Albina?

Prof. dr. arh. Mihaela Criticos: “Proprietarului nu putem să-i pretindem nimic, deocamdată; din răspunsul trimis rezultă că intenționează să consolideze, recompartimenteze, supraetajeze etc., ceea ce poate fi fezabil. Oricum, dacă la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice – București (din care fac parte experți cu diferite specializări) apare documentația privind intervenția propusă, se va verifica dacă proiectul de arhitectură sau proiectul de consolidare și reabilitare nu afectează calitățile și valorile clădirii. De asemenea, dacă este cazul, se poate solicita și un proiect de restaurare pentru componentele artistice. Deci depinde cu ce propunere de intervenție va veni proprietarul la comisie”.

banca, albina„Se poate solicita și un proiect de restaurare pentru componentele artistice. Deci depinde cu ce propunere de intervenție va veni proprietarul la comisie”, Foto Antoaneta Dohotariu.

„Motivele ornamentale sunt pur și simplu înecate în grosimea stratului de polistiren”

B365.ro: “Cum vedeți patrimoniul Art Deco, ați scris și două cărți despre Bucureștiul Art Deco. In ce stare se găsește astăzi și ce se poate face ca să fie protejat?

Prof. dr. arh. Mihaela Criticos: “ Întreg patrimoniul modernist al secolului XX este fie tratat cu indiferență, fie desconsiderat. Este un patrimoniu foarte periclitat, vulnerabil din multiple considerente: protecția insuficientă; lipsa de recunoaștere din partea publicului și proasta întreținere; materialele noi, industriale (beton armat, piatră artificială), mai ușor degradabile decât cele tradiționale; formele simple, cu detalii reproductibile și mai puțin elaborate decât la clădirile mai vechi. În mod particular, țin să accentuez pericolul polistirenizării fațadelor, care distruge detaliile și alterează plastica arhitecturală, în special în cazul imobilelor Art Deco. Sunt detalii de mare finețe, care țin de profile, decroșuri sau diferențe de texturi ale materialelor, detalii care dispar. Motivele ornamentale sunt pur și simplu înecate în grosimea stratului de polistiren. Clădirile sunt efectiv mutilate, le dispare toată acea sensibilitate specifică eleganței și rafinamentului pe care le presupune estetica Art Deco. Iar zidurile acestor clădiri interbelice sunt de cărămidă, cu o bună capacitate de izolare termică, și nu au nevoie de protecția polistirenului, asemenea pereților din beton armat sau din BCA, cum găsim la blocurile din anii ’80”.

 

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies