Spectacolul „Proorocul Ilie” de la TNB, considerat jignitor de mai mulți spectatori. Teatrul se apără, BOR reacționează: Simbolurile religioase creștine, utilizate defăimător

Spectacolul „Proorocul Ilie”, montat de Botond Nagy la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a stârnit un val de reacții în spațiul public. Spectatorii l-au considerat „o ofensă adusă Ortodoxiei”, „total degradant”. Biserica Ortodoxă Română a transmis joi un punct de vedere, subliniind că „folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat nu poate reprezenta o valorificare creștină a acestora”.

Val de critici adresate spectacolului „Proorocul Ilie” de la TNB

Patriarhia Română a transmis un punct de vedere în legătură cu spectacolul „Proorocul Ilie” de la TNB:

Respectarea simbolurilor creștine constituie un act deopotrivă spiritual și cultural important și necesar într-o lume tot mai secularizată și înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieții spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” și sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală.

Ba mai mult, în spațiul public, unii îndeamnă la protest. Oamenii propun „creștinilor care sunt de acord să meargă acolo și să întrerupă pașnic spectacolul. Se poate protesta în fața TNB chiar pentru a scoate piesa de tot”.

„Proorocul Ilie”, de Tadeusz Słobodzianek, se bazează pe informațiile publicate de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974 centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Białystok, în anii ’30 – ’40.

Un reportaj despre sfârșitul lumii; povestea unui grup de oameni care s-au desprins de biserica ortodoxă grecească și au încercat să-și construiască propria lume într-un mic sat părăsit de Dumnezeu, scrie News.ro.

Reacția TNB

După criticile aduse în spațiul public spectacolului „Proorocul Ilie” de la TNB, reprezentanții au transmis, printr-un comunicat, că acesta nu și-a propus să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase.

Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.

Așa cum se menționează și pe pagina oficială a spectacolului, Proorocul Ilie este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală.

Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră:

Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința.

Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România. Reprezentanții teatrului reafirmă că spectacolul nu a avut nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase.

Teatrul Național I. L. Caragiale din București reafirmă că spectacolul nu are nicio intenție de blasfemie sau lipsă de respect față de valorile religioase. Considerăm că unele reacții critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relației dintre om, credință și societate.

Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.

Te-ar mai putea interesa și:

• ESENȚIAL | Bucureșteni disperați că traficul deviat pe la ei pe stradă din cauza Șantierului M6 le fisurează casele. „Un cartier din anii ’30 nu duce numărul uriaș de mașini”