ESENTIAL

Șpaga mascată prin meditaţii: Doar 115 profesori bucureşteni dau lecţii particulare

Dacă buchetele de flori nu lipsesc de la nicio deschidere de an şcolar, iar cadourile de 8 Martie au deja „rădăcini” vechi în sistemul de învăţământ, meditaţiile date în particular par să fie o raritate în Bucureşti. Asta însă cel puţin teoretic.

Doar 115 profesori din Bucureşti au declarat că fac meditaţii cu elevii

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Generală de Finanţe Publice a Municipiului Bucureşti (DGFPMB), în Capitală doar 115 cadre didactice au declarat la Fisc în 2010 că prestează ore suplimentare de pregătire cu elevii, în afara cursurilor de la şcoală. În condiţiile în care în Bucureşti sunt înregistraţi aproximativ 9.500 de profesori de gimnaziu şi liceu, rezultă că doar 1,2% dintre aceştia ar fi oferit meditaţii elevilor.

Conform evidenţelor Fiscului bucureştean, suma totală declarată de profesorii din Capitală din meditaţiile acordate anul trecut este de numai 745.698 lei (aproximativ 180.000 euro) pentru care statul a reţinut un impozit în cuantum de 107.206 lei (25.500 euro). Ținând cont de faptul că preţul unei şedinţe de 2 ore de pregătire suplimentară se taxează, în medie, cu sume cuprinse între 30-50 lei, în funcţie de disciplină, reiese faptul că fiecare din cei 115 profesori ar fi făcut, în medie, 130 de şedinţe de meditaţii pe parcursul anului 2010. Adică o şedinţă de pregătire parcticulară la fiecare trei zile.

Potrivit DGFPMB, cele mai mari 3 venituri declarate în anul 2010 din activitatea de meditaţii sunt:

– 76.352 lei

– 36.877 lei

– 31.270 lei

Conform DGFPMB, cele mai mici 3 venituri declarate în anul 2010 din servicii de meditaţii sunt:

– 50 lei

– 100 lei

– 160 lei

O şedinţă de meditaţie ajunge la 50 lei pe săptămână

Materiile la care elevii se pregătesc, cel mai frecvent, în particular, sunt matematica, limba română, limba englează, istoria şi geografia. De exemplu, şedinţa de două ore de meditaţii la matematică se taxează, în medie, cu 50 de lei, profesorii garantând pe diverse pagini de internet că „învăţăceii” vor obţine rezultate bune atât la tezele de la clasă, cât şi la examenul de capacitate sau la proba de specialitate de la BAC. Pentru o şedinţă de pregătire la limba română, tariful variază între 45-50 lei, ofertele vizând îndeosebi perfecţionarea gramaticii pentru cei care se pregătesc de admitere la Drept sau la Academia de Poliţie. Nu scapă fără 40-50 lei nici cei care vor să ia ore suplimentare de limba engleză pentru a se pregăti de BAC, admitere la facultate sau teste Cambridge. Părinţii elevilor de clasa a VIII-a, precum şi cei de a XII-a trebuie şi ei să cotizeze cu cel puţin 30 de lei pentru fiecare şedinţă de meditaţie dacă vor să se asigure că odraslele scapă cu bine de testele naţionale pentru a intra la liceu sau la examenul de bacalaureat.

În formularul de meditaţii este inclusă şi durata orelor de pregătire în particular

La începutul acestui an, profesorii din unele şcoli s-au trezit că trebuie să completeze un formular eliberat de Direcţia de Finanţe prin care să declare dacă realizează venituri suplimentare din activităţile şcolare desfăşurate în afara orelor de curs. În Bucureşti, astfel de declaraţii nu au ajuns încă pe catedrele cadrelor didactice. „Vă spun categoric că astfel de formulare sau declaraţii nu se distribuie prin Inspectoratul Școlar. Noi nu am primit nimic în acest sens”, a subliniat inspectorul Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

În declaraţia privind veniturile obţinute din meditaţii cadrele didactice vor completa numele, prenumele, activitatea prestată în particular şi perioada de desfăşurare. Profesorii care nu se conformează riscă sancţiuni de maxim 1.000 lei.

Cele mai mari câştiguri salariale ale profesorilor depăşesc puţin suma de 2.200 lei net lunar, după cum susţine inspectorul şcolar Banu de la ISMB. „Un profesor debutant primeşte în mână 726 lei net, în timp ce unul de peste 40 de ani cu grad didactic I, cu dirigenţie şi gradaţie de merit 2.241 lei. Trebuie menţionat faptul că în ultima situaţie se află foarte puţini profesori, în jur de 10% din total”, a comentat purtătorul de cuvânt al ISMB.

În opinia inspectorilor DGA, oferirea de cadouri şi flori cadrelor didactice reprezintă un act de corupţie pe care aceştia încearcă să îl reducă prin acţiuni de conştientizare a elevilor asupra implicaţiilor gesturilor lor. „Vor învăţa ce înseamnă corupţia, care sunt modalităţile de corupţie şi cum să evite aceste lucruri, inclusiv cadrul legal. Dar şi ce se întâmplă atunci când vor da această şpagă”, a declarat Mirela Şişman, coordonatorul proiectului „Tinerii împotriva corupţiei”.



Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button