Sorin Oprescu: Am găsit investitor pentru autostrada suspendată. Ce TAXĂ vor plăti bucureștenii

„Am gasit investitorul pentru autostrada suspendata, niste sud coreeni. O vom face in parteneriat public-privat. Sigur, vom face o licitatie, dar ne-am bucurat ca oamenii au fost dispusi sa faca asta si s-au asigurat de fonduri. Vom face licitatia imediat ce Consiliul General al Municipiului bucuresti va aproba studiul de oportunitate. Planul Urbanistic Zonal este aprobat. La licitatie poate vor participa si alte firme. Autostrada suspendata este al patrulea inel de circulatie si va uni toate cele trei autostrazi – A1, A2 si A3 – si DN1.Returnarea banilor va veni din mentenanta si urmeaza ca in momentul in care se va circula pe ea, bucuresteanul sa plateasca o buvinieta de cel mult 20 de euro pe an, dupa primele socoteli”, a declarat Sorin Oprescu, într-un interviu acordat Hotnews.ro.

In campania electorala din 2008, Sorin Oprescu, candidat la primarie, promitea bucurestenilor ca va face in 2 ani o autostrada suspendata care va traversa Capitala de la Nord la Sud pentru a scapa urbea de traficul sufocant. Dupa ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul autostradazii suspendate la sol, pe bd. Buzesti, unde se faceau lucrari de largire a strazii, pana la Vasile Parvan. Intrucat presa si electoratul nu au fost multumiti de aceasta varianta, dupa 4 ani de mandat Oprescu a prezentat alt proiect – inelul median al Capitalei – o sosea de 13,5 km, paralela cu inelul de cale ferata, intre Colentina si Lacul Morii. Acest proiect a fost aprobat de Consiliul General al municipiului Bucuresti in noiembrie 2013 si costa nu mai putin de 1,6 miliarde de euro. Intrucat este o suma colosala pentru bugetul Capitalei, Oprescu a declarat ca o va face cu investitori chinezi. Dupa noiembrie 2013 nu s-a mai auzit insa nimic de proiect.

Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei. La firmele Wester Outdoor si Alpha Studio sunt actionari doi dintre membri Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: Sorin Gabrea si Vlad Cavarnali.

Traseul autostrăzii, pas cu pas

Autostrada suspendată va fi cuprinsă între Colentina şi Crîngaşi şi va avea în final 13,15 kilometri. Noua arteră va fi construită pe cea mai mare porţiune în vecinătatea căii ferate şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.

„Pe sectorul cuprins între Colentina şi Petricani se realizează două bulevarde bidirecţionale de-o parte şi de alta a căii ferate, cu câte două benzi pe sens. La nodul Petricani a reieşit în urma studiului de trafic că există pericolul unor blocaje, pentru că acolo este şi Bd. Dimitrie Pompei şi Șos. Fabrica de Glucoză şi viitoarea autostrada A3. În consecinţă au fost propuse două pasaje subterane noi”, a explicat pentru B365.ro, Vlad Chiotan, managerul Departamentului de Infrastructură Edilitară de la Proiect Bucureşti, firma care a realizat studiul de fezabilitate.

„Pe relaţia sud-nord (n.r. Bucureşti-Voluntari) este prevăzut un pasaj subteran la nivelul -1, care va fi bidirecţional, mai exact pe direcţia Bucureşti -Voluntari (n.r. înainte) şi pe direcţia inelului median, spre stânga. Pe relaţia Voluntari – Bucureşti, adică nord-sud va fi un pasaj subteran la nivelul -2, care va trece pe sub pasajul celălalt”, a mai precizat Vlad Chiotan.

De la nodul rutier Petricani până la cel de la strada Avionului (cu pasaj suprateran), autostrada va continua tot cu două bulevarde, de o parte şi de alta a căii ferate, numai că nu vor mai fi bidirecţionale, ci cu sens unic. De asemenea, fiecare arteră va fi prevăzută cu câte trei benzi pe sens. După Pasajul Băneasa (de la magazinul Elvila) se intră în tunelul ce va subtraversa parcul şi lacul Herăstrău. Acesta va avea aproximativ doi kilometri lungime şi va coborî până la o adâncime maximă de 25 metri. Tunelul sudic, adică cel de pe sens invers, spre Pasajul Băneasa, va fi mai scurt, de 1,7 kilometri. Pe lângă cele două tuneluri mari, în zonă vor mai fi construite alte două tuneluri care vor asigura legături spre Ploieşti.

„În zona Șoselei Bucureşti – Ploieşti, pe lângă tunelul ce trece pe sub Herăstrău, va mai fi construit un tunel spre dreapta, spre Ploieşti şi un altul dinspre Ploieşti tot spre dreapta pentru intrarea pe inelul median. Intrarea şi ieşirea din tuneluri vor fi în zona benzinăriei şi a bisericii Sf. Nicolae de pe Șos. Bucureşti-Ploieşti”, a explicat pentru B365.ro, arhitectul Sorin Gabrea, deţinător al Western Outdoor, una din firmele responsabile cu elaborarea PUZ-ului şi a studiului de fezabilitate al autostrăzii suspendate.

Aceste două tuneluri vor avea câte două benzi pe sens (dintre care una de urgenţă), în timp ce tunelul ce trece pe sub Herăstrău va fi prevăzut cu câte trei benzi pe sens. După ce se iese din tunelul pe sub Herăstrău, inelul median se restrânge la o singură arteră, la nord de calea ferată, cu câte trei benzi pe sens. Trece de intersecţia Calea Griviţei cu Bucureştii Noi, unde Podul Constanta va fi completat cu două pasaje subterane noi (de o parte şi de alta a podului actual). Urmează apoi supratraversarea triajului Chitila printr-un ansamblu de poduri evaluat de specialişti ca fiind unul spectaculos.

„Triajul Chitila va fi traversat cu un ansamblu de poduri metalice spectaculoase. Sunt poduri mari, cel puţin de record naţional, având în vedere complexitatea lor. Va fi realizat un arc de 200 metri, dar şi un pod hobanat în curbă tot de vreo 200 metri”, a spus Vlad Chiotan. De la Chitila, inelul median traversează Giuleştiul şi se înscrie pe Bulevardul Constructorilor. Ajunge apoi la intersecţia Virtuţii cu Calea Crângaşi, la Piaţa Crângaşi unde se termină. Finalul nu va fi deloc însă unul simplu. De fapt, pe ultimul tronson sunt prevăzute două pasaje subterane şi unul suprateran.