ȘTIRI

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014: Ritualuri specifice SOLSTIŢIULUI DE VARĂ- 21 IUNIE 2014

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014: 

21 iunie reprezintă prima zi de vară în emisfera nordică, fiind totodată şi cea mai lungă zi din an. În SOLSTIŢIUL DE VARĂ, unghiul făcut de razele Soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare din an. Dacă în emisfera nordică 21 iunie este SOLSTIŢIUL DE VARĂ, în emisfera sudică 21 iunie este SOLSTIŢIUL de iarnă. Similar, data de 21-22 decembrie reprezintă SOLSTIŢIUL DE VARĂ în emisfera sudică şi SOLSTIŢIUL de iarnă în emisfera nordică.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ, prima de vară, îşi trage denumirea din latinescu solstitium, cuvânt format din sol (soare) şi stitium (a se opri, a sta), denumire care sugerează că în prima zi de vară unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului nu se schimbă semnificativ, ca în celelalte zile.

Începând cu SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014, adică prima zi de vară din 2014 , ziua va începe să scadă, iar noaptea să crească, timp de şase luni, până pe 21 decembrie. Atunci, după SOLSTIŢIUL de iarnă, adică prima zi de iarnă, ziua va începe să crească. Pe 21 martie şi pe 21 septembrie, are loc echinocţiul de primăvară, respectiv echinocţiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.

Psihologii avertizează că în SOLSTIŢIUL DE VARĂ, cea mai lungă zi din an, oamenii sunt mai irascibili, anxioşi, depresivi şi pot avea mai uşor atacuri de panică. Explicaţia este că, în SOLSTIŢIUL DE VARĂ, cea mai lungă zi din an, schimbările astronomice influenţează undele cerebrale.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 – Tradiţii şi superstiţii în cea mai lungă zi din an, ziua SOLSTIŢIULUI DE VARĂ

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 este favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari in dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului, scrie bzi. ro.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ era si un prilej de gasire si folosire a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ a dat mereu prilejul organizarii unor festivaluri dedicate atat focului, cat si apei. Dragonul simbolizeaza haosul din care apare viata si reintoarcerea catre haos prin moarte. Dragonul este o creatura specifica atat focului, cat si apei.

Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt dragon. Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin, solstitiul de vara, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavara (Albam Eiler) si echinoxul de toamna (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea „Regelui Stejar”, zeul cresterii anului. Solstitiul de vara era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.

In China antica, ceremonialul SOLSTIŢIULUI DE VARĂ consta intr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin. In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita „Sarbatoarea lui Epona”, dupa numele unei zeite a cailor, personificand fertilitatea, independenta si agricultura.

Triburile celtice, slave sau germanice sarbatoreau SOLSTIŢIUL DE VARĂ cu focuri de tabara. Noaptea SOLSTIŢIULUI DE VARĂ era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti. Puterilor magice ale focului permiteau fetelor sa isi ghiceasca viitori soti.

In Suedia, un arbore al miezului de vara era inaltat si decorat in fiecare asezare. Satenii dansau in jurul lui, iar femeile se imbaiau intr-un rau. Ritualul avea menirea de a aduce ploaia peste campuri.

Anumite ritualurile legate de miezul verii par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor.

La romani, SOLSTIŢIUL DE VARĂ este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button