Data de 21 decembrie marchează solstițiul de iarnă în emisfera nordică. Acest lucru reprezintă începutul iernii din punct de vedere astronomic și, totodată, ziua cu cea mai scurtă prezență a soarelui pe cer. De asemenea, de această zi se leagă și o mulțime de tradiții vechi de sute și mii de ani.
Ziua de marți, 21 decembrie reprezintă solstițiul de iarnă 2021. Mai exact, startul iernii astronomice va avea loc la ora 17:59 ora României. Această zi reprezintă de asemenea ziua din an cu cea mai scurtă prezență a soarelui pe cer – ziua va dura 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va dura 15 ore și 10 minute, potrivit ProTV.
Termenul de solstițiu provine din latină, unde „solstitium” se traduce drept „Soare nemișcat” (sol, solis + sisto, sistere, statum).
Solstițiul de iarnă este denumit și solstițiul hibernal și reprezintă mijlocul iernii în emisfera nordică. Astfel, Soarele se află la cea mai mare distanță unghiulară negativă în raport cu ecuatorul ceresc. Mai mult, în unele culturi și calendare, abia această zi este considerată startul iernii.
De asemenea, această zi reprezintă una dintre cele patru momente importante astronomice dintr-un an, alături de solstițiul de vară, echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Astfel, marți, 21 decembrie, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud față de est, pentru a apune tot cu același unghi spre sud față de vest. La prânz, soarele urcă într-un punct maxim (în România) de doar 21° de grade față de orizont. Acest eveniment coincide cu solstițiul de vară din emisfera sudică, unde în această zi începe vara astronomică, fiind înregistrată cea mai lungă zi din an.
Astfel, acest eveniment marchează startul creșterii treptate a duratei zilelor, precum și scăderea proporțională a duratei nopților.
Totuși, din punct de vedere meteorologic, iarna începe tradițional cu circa 20-25 de zile înainte de sosirea solstițiului de iarnă.
În popor, solstițiul de iarnă este marcat prin jertfa simbolică a măștilor ce înfățișează Capra, Țurca sau Borița, ce însoțește colindătorii, dar și prin Ignatul Porcilor, de pe 20 decembrie. Porcul reprezenta în folclorul neolitic spiritul grâului. De asemenea, în nopțile de solstițiu se credea că înflorește feriga, iar cei care surprind acest moment vor avea noroc uluitor în familie și în dragoste. Desigur, ferigile nu înfloresc, acestea înmulțindu-se prin spori, asemenea fungilor.
În lumea păgână, solstițiul de iarnă reprezenta momentul în care Marea Zeiță năștea noul Soare, fiind astfel repornit ciclul anotimpurilor.